Avatarurile desteptului

Ce poate face un roman dibaci cu desteptaciunea sa? Optiunile favorite: sa se adapteze ori sa emigreze.

Cel destept cedeaza primul. Aceasta sa fie explicatia pentru proverbiala toleranta a romanului? Un fel de desteptaciune care vine pe aceeasi filiatie cu profunda inteleapta vorba a cronicarului potrivit careia "omul e sub vremi", si nu invers?

Si tot aceasta desteptaciune nativa poarta ea singura vina pentru si lehamitea mioritica? Ciobanul din Miorita este singurul care a cedat in balada emblematica pentru spiritualitatea carpato-danubiano-pontica. O intelegere superioara a lumii i-au rapit darul actiunii si al adoptarii unei atitudini cel putin defensive. Aceasta intelegere superioara sa fi captat energiile vitale si directiile de reflectie a milioanelor de romani sub comunism? Milioanele de domni Goe, iar si iar repetenti, dar destepti nevoie mare, odata trecuti de majorat, au umplut cateva decenii ogoarele, santierele si uzinele patriei, unde, destepti fiind, s-au tras frumusel la umbra, lasandu-i pe prosti sa munceasca. Desteptaciunea notorie sa fie cea care a gadilat ghidus instinctul de conservare national? Asa se explica si rezistenta si statornicia istorice ale romanului, cristalizate intr-o atitudine nationala "capul plecat sabia nu-l taie". Mai exotica politica de strut cu capul in nisip nu e departe de ideologia de autoconservare de tip mioritic.

CU MEDALII PRAFUITE. Suntem printre tarile cu rezultate notabile la olimpiadele internationale. Au trecut 15 ani de la primele succese obtinute in special de matematicienii si informaticienii adolescenti. Ce s-a intamplat cu acel aur cenusiu confirmat de standarde de evaluare si apreciere de necontestat? A luat calea universitatilor americane, unde pragmatismul specific a stiut apoi sa ghideze pasii intelighentiei romanesti catre o cariera care avea sa dea o finalitate avantajoasa si corecta, pe masura valorii. Suntem, de asemenea, tara unde unii dintre cei mai destepti conationali, inventatorii, isi vand brevetele in afara, pentru a-si putea vedea materializate ideile si recompensata echitabil munca de elita. Pentru ca avem darul de a ne calca valorile in picioare cat le avem in tara si apoi, cand isi gasesc rostul in alta parte, de a ne mandri cu ele pentru ca sunt romanesti.

Cat de mult se potriveste aceasta afirmatie romanilor? "Romanul este destept prin nastere"

37% dintre respondenti, majoritatea, au apreciat ca aceasta afirmatie li se potriveste mult romanilor un procent de 9% consi dera ca afirmatia li se potriveste putin romanilor 32% considera ca afirmatia ni se potriveste putin

NE TINEM INTELIGHENTIA LA NAFTALINA

"Ministerele nu gasesc bani pentru a-i trimite pe specialisti la congresele internationale, in mod constant. Te trimit pentru bani de la Ana la Caiafa. Constat ca la astfel de intalniri specialistul german cu cel francez si cu cel britanic sunt la a 30-a lor intalnire. Pana cand eu ii voi reintalni, ei se vor mai vedea probabil de opt ori. Imaginea mea va fi pentru ei vaga si exotica. Nu poti fi prezent intr-un circuit mondial stiintific si cultural printr-o participare sincopata din pricina proastei administratii." (Dan Berindei - Academician)

INTELIGENTI, SENSIBILI SI PE ICI PE COLO VORBITORI DE LIMBI STRAINE

Nora Iuga, traducatoare si poeta, apreciaza inteligenta nativa a romanilor si alte calitati care i-au impresionat adesea pe vizitatorii occidentali. Iar sensibilitatea ne arata in opinia domniei sale, ca europeni in structura: "Oricum, Romania are un potential intelectual mai mare decat multe tari europene evoluate. Si suntem mai buni, mai milosi, dam mai multi bani la cersetori decat altii - au si ei destui - desi suntem saraci, mai avem si cei mai multi tigani, pentru ca suntem cei mai toleranti. In Germania, in copacii parcurilor, sunt casute din lemn pline cu graunte si alune pentru veverite. In Romania, la intrarile blocurilor sunt castronase cu lapte si resturi de mancare pentru caini si pisici - ce ne mai desparte de Europa? "Totusi, considera Nora Iuga: "Intelectualul roman contribuie prea putin la schimbarea imaginii Romaniei... cand ne trimitem intelectualii in strainatate ar trebui sa ni-i alegem mai bine. Plesu e ambasadorul nostru cel mai grozav, dar cu o floare nu se face primavara. E trist daca te gandesti ca pana si presedintii tarii ne fac de ras cand sunt pusi sa vorbeasca limbi straine".

NUANTELE ISTETIMII

Un indian, un german si un roman sunt supusi unui test de inteligenta si inventivitate. Sunt inchisi mai multe zile intr-o incapere, doar cu doua bile metalice. Dupa intervalul respectiv, indianul levita si bilele pluteau. Pe german l-au gasit cu peretii plini cu formule, iar bilele produceau curent electric. Romanul e gasit pe spate, cu bratele sub cap. Bilele disparusera. Cand e intrebat, romanul raspunde ca pe una a pierdut-o, iar pe alta a stricat-o.