x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Decretul criminal

0
13 Feb 2005 - 00:00

LEGI DEMOGRAFICE
In timp, Decretului 770 i-au fost aduse "imbunatatiri". In 1986, conditiile in care femeile puteau face avort legal s-au inasprit.

ADRIANA OPREA-POPESCU

PRIMA MODIFICARE. La 18 martie 1971, este infiintata Comisia Nationala de Demografie, organ al Consiliului de Stat, avand sarcina de a studia fenomenele demografice si de a face propuneri pentru infaptuirea politicii demografice a partidului si statului. Din Comisie faceau parte oameni de stiinta, cadre didactice, dar si reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Interne si ai Ministerului de Justitie.

In 1972, apare Decretul 53 din 17 februarie, care modifica art. 2, lid d) din Decretul 770, in sensul ca intreruperea sarcinii era permisa si in cazul in care femeia avea peste 40 de ani - in loc de 45, cum se cerea in 1966. Sa fi aflat Ceausescu intre timp de sindromul Down?

A DOUA... Norma de nasteri nu se incadra insa in plan, asa ca in 1978, prin Legea nr. 3 din 6 iulie privind asigurarea sanatatii populatei, este infiintata o noua autoritate a statului: Consiliul Sanitar Superior, insarcinat cu "analiza periodica a starii de sanatate a populatiei, a dinamicii indicatorilor demografiei si de morbiditate, dar si cu elaborarea de programe de sanatate pe termen lung".

Nici acest nou Consiliu nu a descoperit insa "apa calda" sau secretul ovulatiei de mai multe ori pe luna, asa incat, pentru ca "cel mai iubit fiu al poporului" sa-si vaza visul cu ochii (25 de milioane de romani in 1990), pe 26 decembrie 1985, intr-un set de legi, apare Decretul 411, care modifica iarasi faimosul art. 2: varsta la care femeile puteau solicita intreruperea legala a cursului sarcinii creste din nou la 45 de ani. Si apare si o noua conditie: "daca femeia a nascut cinci copii si ii are in ingrijire". Cu alte cuvinte, o femeie putea sa aiba, la 44 de ani, cinci copii majori si la casele lor, daca mai ramanea gravida, nu se incadra in lege...

ALOCATII. Decretul 411 a venit insotit de Decretul 410/26 decembrie 1985, care majora alocatiile. Cuantumul lor era diferentiat in raport cu numarul de copii aflati in intretinerea familiei, cu veniturile titularului alocatiei si cu mediul urban/rural in care acesta domicilia. La oras, de pilda, pentru un salariu de pana-n 2.500 de lei, alocatia pentru primul nascut era de 300 de lei, pentru al doilea copil - 350 de lei, al treilea - 430 de lei, iar pentru al patrulea si urmatorii - cate 500 de lei. Conform art. 10, primeau alocatie de stat si copiii din afara casatoriilor, dar si cei ai pensionarilor. In acest ultim caz, suma se stabilea "in raport cu cuantumul pensiei sau al ajutorului social".

Pentru famiile de cooperatori, alocatiile pentru copii erau mai mici si se acordau "numai in luna in care unul dintre soti a lucrat cel putin 20 de zile si a realizat sarcinile de productie in conformitate cu normele stabilite" (art. 16, alin. 2). Beneficiau de alocatie toti copiii in varsta de pana la 16 ani, aflati in ingrijirea familiei.

AVORTUL DECRETULUI. Din 1986, numarul total al avorturilor legale se injumatateste. Insa cel al chiuretajelor incomplete (adica al femeilor ajunse la spital cu hemoragii, septicemii si utere perforate) ramane aproape constant in timp. Creste numarul deceselor si apare o noua categorie de paciente aduse in stare de urgenta la sectiile de obstetrica-ginecologie - femeile cu varste cuprinse intre 45 si 49 de ani...

Probabil ca daca Ceausescu ar fi trait sa o vada pe Adriana Iliescu mama ar fi dat un nou decret... N-am avut, ca popor, atata ghinion: pe 26 decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 1 emis de Consiliul FSN, celebrul 770/1966 a fost abrogat.

Decret nr. 770 din 01/10/1966

Publicat in Buletinul Oficial nr. 60 din 01/10/1966 pentru reglementarea intreruperii cursului sarcinii*) Avand in vedere ca intreruperea cursului sarcinii reprezinta un act cu grave consecinte asupra sanatatii femeii si aduce mari prejudicii natalitatii si sporului natural al populatiei,

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

Art. 1. - Intreruperea cursului sarcinii este interzisa.

Art. 2. - In mod cu totul exceptional intreruperea cursului sarcinii va fi autorizata potrivit prevederilor art. 5, in cazurile in care:
  • a) sarcina pune viata femeii intr-o stare de pericol care nu poate fi inlaturat printr-un alt mijloc;
  • b) unul din parinti sufera de o boala grava, care se transmite ereditar, sau care determina malformatiuni congenitale grave;
  • c) femeia insarcinata prezinta invaliditati grave fizice, psihice sau senzoriale;
  • d) femeia este in varsta de peste 45 de ani;
  • e) femeia a nascut patru copii si ii are in ingrijire;
  • f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.

    Art. 3. - Intreruperea in cazurile prevazute la art. 2 se poate efectua in primele trei luni ale sarcinii.

    In caz exceptional, cand se constata o stare patologica grava care pune in pericol viata femeii, intreruperea cursului sarcinii se poate face pana la sase luni.

    Art. 4. - Intreruperea cursului sarcinii se efectueaza, in cazurile prevazute de art. 2 si 3, de medici obstetricieni-ginecologi, in unitati sanitare de specialitate.

    Art. 5. - Autorizarea intreruperii cursului sarcinii se da de catre o comisie medicala raionala sau oraseneasca instituita in acest scop prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional sau al oraselor Bucuresti si Constanta.

    Art. 6. - In cazuri de extrema urgenta medicala, cand intreruperea cursului sarcinii trebuie imediat efectuata, medicul are obligatia ca inainte de interventie, sau cand nu este posibil, in cel mult 24 ore de la aceasta sa anunte in scris pe procuror, care urmeaza a constata, pe baza avizului medicului legist si a oricaror alte date, daca interventia pentru intreruperea cursului sarcinii a fost necesara.

    Art. 7. - Efectuarea intreruperii cursului sarcinii in alte conditii decat cele prevazute in acest decret constituie infractiune si se pedepseste potrivit dispozitiilor Codului Penal.

    Art. 8. - Prezentul decret intra in vigoare la 30 zile de la publicare. In acelasi termen, ministrul Sanatatii si prevederilor sociale va emite instructiuni de aplicare a acestui decret. Pe data intrarii in vigoare a prezentului decret, Decretul nr. 463 pentru incuviintarea intreruperilor de sarcina, publicat in Buletinul Oficial nr. 26 din 30 septembrie 1957, se abroga.

    *) Acest decret a devenit Legea nr. 36/1966.

    "FARA COPII"

    Cei care nu puneau osul pentru indeplinirea planului demografic erau sanctionati la salariu. In acelasi an "al fiarei" a fost emis Decretul 1086, care majora impozitul pe venituri pentru persoanele fara copii. 11 ani mai tarziu, prin Legea 1 din 8 iulie 1977 este inventata si o taxa cu dedicatie - "contributia persoanelor angajate in unitatile de stat si care nu au copii". FC ("fara copii") - asa cum aparea pe fluturasii de salariu. In 1985, prin Decretul 409 din 26 decembrie, contributia este majorata. Ea insemna intre 5 si 10% din leafa (la un salariu de pana-n 1.650 de lei era de 80 de lei, la unul de 8.000 de lei - 825 de lei). Pentru cei care realizau venituri din agricultura, taxa era cuprinsa intre 1,2% si 2,3% din venituri, iar producatorii cu gospodarii agricole plateau si ei 60 de lei pe luna - daca aveau pana intr-un hectar de pamant si 150 de lei - la peste 2 ha. Oamenilor de litere, arte si stiinta, liber profesionistilor li se percepea un bir mai mic - 60 de lei/an, daca venitul lor era de pana-n 3.000 de lei/an si 6.000 de lei/an, pentru venituri de peste 96.000 de lei/an. "FC" plateau, inainte de Revolutie, toate persoanele fara copii, casatorite sau - atentie! - necasatorite, "care munceau in unitatile economice sau in institutiile de stat". Regimul nu era interesat de moralitate, ci de cresterea natalitatii. Pe la sfarsitul anilor ’80, controalele ginecologice care se facusera pana atunci in licee incetasera. Iar elevele care ramaneau gravide nu mai erau scoase in careu si date drept exemplu negativ.

    Art. 1 - Femeile donatoare de lapte de mama primesc, ca recompensa, 62 de lei pentru fiecare litru de lapte de mama donat.

    Art. 2 - (...) li se acorda, gratuit, pe perioada cat doneaza lapte, asistenta medicala, medicamente si materiale sanitare, iar in cazul spitalizarii, si intretinere.

    Decret nr. 100 din 27/04/1977, privind acordarea unor drepturi femeilor donatoare de lapte de mama

    "VA MAI DAU..."

    Regimul specula saracia in care traiau majoritatea oamenilor, incercand sa-si atinga, cu orice pret, scopurile...

    In 1972, apare Decretul 411 din 20 octombrie, prin care "Comitetul Executiv al CC al PCR decide ca mamelor care au opt sau noua copii sa li se acorde ajutoare banesti lunare de 200 de lei, iar celor cu 10 sau mai multi copii, in varsta de pana la 18 ani - 300 de lei". Oferta devine si mai generoasa in 1977 cand, prin Decretul 197 din 2 iulie, mamele care au in ingrijire cinci sau sase copii primeau lunar de la stat 200 de lei, cele cu sapte, opt sau noua copii - 350 de lei, iar cele cu zece sau mai multi copii - 500 de lei! Articolul 9 al aceluiasi decret prevedea ca "mamelor care au nascut mai mult de doi copii li se acorda o indemnizatie de nastere de 1.000 de lei pentru fiecare nou-nascut ulterior, viu sau mort". Statul plusa periodic, marind sumele de bani acordate ca premiu mamelor eroine si scazand, de fiecare data, numarul de copii pentru care se puteau primi aceste ajutoare banesti. Prin Decretul 409, emis pe 26 decembrie 1985, mamele care aveau in ingrijire trei sau patru copii primeau ca ajutoare banesti 400 de lei pe luna, iar cele cu cinci sau mai multi copii - 500 de lei. De asemenea, dupa prima nastere, pentru fiecare nou copil adus pe lume, femeile primeau o indemnizatie de nastere de 1.500 de lei (art. 25).

    Concediul de maternitate avea insa numai 112 zile lucratoare. Dupa terminarea lor, mamele isi numarau zilele de stat acasa in pachete de Kent si de cafea.
  • Citeşte mai multe despre:   copii,   stat,   editie de colectie,   sarcinii,   decretul,   cursului,   intreruperea,   decret

    Serviciul de email marketing furnizat de