Importanta misterului

Dr. Doina Isfanoni, director stiintific la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti", a comentat sondajul de opinie realizat de CURS.

Din sondajul realizat de CURS rezulta ca Pastile, dincolo de orice varsta si nivel de educatie, constituie sarbatoarea cea mai semnificativa si cred ca pe traditie, la nivelul tarii, este foarte ponderata si echilibrata. La intrebarea "Care sunt sarbatorile religioase pe care le tineti pe parcursul anului?", toate categoriile de varsta, de pregatire, indiferent de sex, ne ofera o situatie egala cum ca Pastile constituie centrul de interes pentru toti, indiferent de repartitia lor in mediul urban sau in mediul rural. Diferenta dintre cele doua sarbatori, Pasti si Craciun, din punct de vedere spiritual, au sfere egale de interes si pentru tineret, si pentru cei mai varstnici.

MISTER. Oferta celor doua sarbatori este si crestina, si traditionala. Aceste lucruri fascineaza tineretul si continua la nivelul maturilor, care justifica acest lucru. Cred ca tineretul accepta sarbatoarea si pentru diversitatea ofertei pe care o inregistreaza, bazata pe un sincretism cultural, care aduce in atentie elemente de mitologie, elemente de magie, de gastronomie. Toate sunt reflectate si, intersectat, le justificam prin intrebarile conexe, "Care este sarbatoarea religioasa cea mai importanta pentru dvs.?" si cum se petrec aceste sarbatori. Raspunsul este in mod diferit, pentru ca sarbatoarea Craciunului este in regim hibernal si are un nivel de extrovertire mai mic, iar la Pasti indicele este mai mare, pentru ca mai ales la tinerii din mediul urban sunt amatori, petrecand in discoteca. Exista mici grupari care le permit ca, in spatii bine delimitate, sa aiba o manifestare mai libera. Ce se intampla insa cu Pastile este un lucru imbucurator, pe care toata lumea il percepe ca extensiune in afara, ca petrecere de tip la iarba verde, de tip miscare.

RENASTERE. Toate categoriile de varsta ajung sa perceapa Pastile ca fiind momentul in care, in plan uman, omul se simte mai luat in seama. Raspunsurile celor intervievati arata iar o perceptie corecta a sarbatorii, buna in sensul semnificatiei traditionale, care inseamna comuniune cu natura si cu semenii, perceperea renasterii ca element unificator intre generatii si intre om si mediu. Este acea bucurie intru Inviere. Invierea naturii, invierea spirituala a omului si deci o preocupare pentru intelect. Asta inseamna o reconfigurare aproape biologica intru semeni. Avem o alta atitudine, un alt comportament, avem chiar o alta tinuta.

ACASA. "Unde petrecem Pastile?" Este normal sa petreci aceasta sarbatoare acasa. Pastile, in prima zi, este o sarbatoare care are ca scop inchinarea tuturor in fata misterului Invierii Domnului, motiv pentru care nu poti pleca prea departe de casa, pentru ca in prima zi exista credinta ca toata lumea sa ramana in cuib. Se aduna numai neamurile, numai familia. Romanul are o perseverenta in perceptia sarbatorii atat in plan crestin, cat si in plan traditional. Iata motivul pentru care 37% dintre tineri au inteles ca la Pasti ei trebuie sa fie in familie, iar acest lucru mi se pare semnificativ. Este o modalitate prin care respectam parintii, nucleul familial, respectam vatra familiei inteleasa ca rezidenta generatoare de viata. Toate aceste lucruri nu inseamna alienare, indepartare de trunchiul familiei ca relatie de sange.

UNDE? La intrebarea "De obicei cu cine va petreceti sarbatorile de Pasti?", in ceea ce-i priveste pe prieteni sunt procente nesemnificative. Prieteniile nu apar de Pasti, apar a doua sau a treia zi de Pasti. La intrebarea "Dvs. ati petrecut vreodata Pastile intr-o manastire sau schit?", ponderile nu mi se par semnificative. In est, 25% fac acest lucru, pentru ca moldovenii au un plus de religiozitate. Pastile, crestineste vorbind, are trei zile, fiecare cu alta semnificatie. Cred ca s-a format o confuzie intre ele. Postul Pastilor, desi atat de lung, este mai usor de tinut datorita verdeturilor si legumelor. In mediul urban multi tin post doar ultima saptamana. Este o moda cu prima si ultima saptamana, care mie mi se pare o prostie. In ultima saptamana, de obicei moldovenii sunt mai habotnici, dar intre 33% si 37% nu e mare diferenta. Este sap-tamana Deniilor, cand toata lumea merge la biserica peste tot, indiferent de varsta. Intre 70% dintre batrani si 50% dintre tineri este o diferenta. 50% barbati si 69% femei. Un bun castigat pe mediul urban, mi se pare recuperarea barbatilor de catre biserica.

NOAPTEA DE INVIERE. In jur de 80% dintre romani merg la Inviere, nu cred ca sunt toti supercredinciosi, dar merg in revansa fata de anii in care se ascundeau. Lumea nu numai ca se duce la biserica de Inviere, dar si sta. 57% dintre romani stau pana la sfarsitul slujbei. Este o foame de ceremonial care nu a putut fi niciodata asumat pana la capat din ratiuni de frica si de lipsa de educatie religioasa. Tinerii nu tin post deloc, 20%, urban, nu au cum sa tina post. La biserica, inainte de 1989 mergeau fara nici un fel de retineri mai mult de jumatate din respondenti... - Mi se pare un procentaj suspect. Pregatirea nu are importanta aici. 56% din Bucuresti nu se temeau. 50% din cei de la orase se temeau, alti 50% nu se temeau. Acest sondaj cu minimele doua intrebari mai putin inspirat formulate este unul bun, pentru ca reflecta o realitate prin care un bun crestin isi asuma aceasta sarbatoare si merge la biserica, se pregateste sufleteste pentru ceremonial. Acest sondaj mi se pare expresiv si incitant pentru ca precizeaza cateva lucruri sintetizand putin asumarea sarbatorii, primenirea sufleteasca a acesteia.

ASUMARE. Acest sondaj denota ca romanul nu va fi niciodata singur si nu va trece peste asemenea momente calendaristice fara sa sesizeze diferenta dintre timpul de lucru si timpul de sarbatoare. Reperarea acestor piloni ai lumii crestine vine sa confirme ca lucrurile sunt cumva linistitoare pentru ceea ce inseamna sufletul si spiritul romanului. Este o speranta ca in viitor nu vom cadea nici in habotnicie, dar nici nu vom deveni liber cugetatori, asa cum a dorit Ceausescu.

"Biserica nu este un monument istoric. Este un loc spiritual care ma obliga la un gest care pentru spirit este important, acela de a-mi face cruce atunci cand trec prin fata bisericii. Nu este un spatiu prin care sa ma plimb, mi-l asum cu functia sa simbolica" Dr. Doina Isfanoni

"Nu stiu daca in alte tari se merge la biserica intr-o pondere atat de mare. Ragazul de timp liber. Este interesant ca isi sacrifica o noapte nu sa mearga la discoteca, ci sacrifica o noapte sa mearga la biserica. Sa asiste la un mister grandios" Dr. Doina Isfanoni

DOUA SARBATORI Ceea ce o incanta pe Doina Isfanoni (foto) la acest sondaj este existenta unei comuniuni si a unei comunicari generationale foarte bune. "Mie mi se pare ca sondajul acesta face un dublu serviciu. Nu numai ca evidentiaza doua sarbatori care pe mapamond au aceeasi importanta, Craciunul si Pastile, iar din punct de vedere al comunitatilor crestine raman pietrele de baza ale acestei directii de spiritualitate, dar in cadrul procentajelor divizate pe niveluri de pregatire si de varsta, pe medii urbane si rurale eu constat o comunicare si o comuniune intergenerationale", spune dr. Doina Isfanoni.

CHELTUIELILE DE PASTI Planificarea cheltuielii nu se traduce in valoare lei, ci se traduce in valoare cantitativa a aceluiasi nomenclator esential de produse. Nu cumpar un miel, ci un picior de miel. Nu cumpar 100 de oua, ci 20. Si ultimul om sarac, care nu are dupa ce bea apa, isi face ouale si putinul de miel chiar daca se duce si imprumuta si va lucra la vara in contul lor. Este un mod de a-ti intelege aceasta sarbatoare prin hrana ofranda, ceea ce prin acei 290 de RON nu are nici o relevanta. As crede ca toata Romania este bogata daca ar da fiecare 300 RON pe cheltuielile de Pasti. ZIUA PRIETENILOR SAU A NOILOR PRIETENII Doina Isfanoni afirma: "Prima zi este a lui Dumnezeu, a doua zi este a familiei si a neamului de sange, iar a treia zi este a petrecerilor. Ziua prietenilor, a noilor prietenii. Individul iese in comunitate din dorinta de a se afirma. Castigarea pentru un an a unor temporare autoritati, care inseamna barbatie, putere, maiestrie, talent. In sudul tarii sunt acele concursuri cea mai frumoasa ie, sarbatoarea iilor. Toate fetele care s-au falit de Pasti si a doua zi cu hainele lucrate de ele au misiunea sa iasa si sa adune cele mai frumoase ii, cele mai frumoase camasi, brodate pentru a le prezenta in mijlocul comunitatii intr-o adevarata competitie. Femeile mai in varsta sau babele vin si jurizeaza, iar cea mai frumoasa ie este aceea care respecta traditia ca specificitate. Fata care este posesoarea acestei capacitati de imbinare a unui canon cu inventivitatea si personalizarea respectivei piese de costum este detinatoarea tuturor problemelor de ordin creativ. Ea va fi consultata in tot ceea ce inseamna camasa sau port". PE ULTIMA SUTA DE METRI Sigur ca toata lumea face curatenie inainte de Pasti, este o problema de buget, de tipul de activitati. Tineretul face curat cand poate, cei mai in varsta cu doua saptamani inainte. Cam 11% realmente nu au timp si rezolva aceste lucruri pe ultima suta de metri. Friptura de miel mananca toata lumea, friptura de pui se pare ca mai mult cei de la oras. Carnea de vita nu are relevanta. Interesant este ca doar in sudul tarii se fac drob si stufat, pentru ca ele au specific turcesc. Cozonacul a fost trecut in sondaj, dar nu a fost trecuta pasca.