Pana si sufletul are nevoile lui

A devenit personajul unei povesti care a inceput acolo unde pamantul intalneste marea si marea intalneste cerul.

Maria Gheorghiu se afla printre putinii oameni care pot sa cante despre fericire, fara sa falseze. Asculta cu foarte mare atentie cum ii vibreaza coarda sufletului. Este constienta ca trebuie sa-i cunoasca nevoile, pentru a avea un suflet sanatos. Fara suflet nu poate preda (cu folos) oamenilor materialul dumnezeiesc care i-a fost incredintat.

INCAPATANARE. "Exista un timp al trairii si unul al marturisirii. Pentru mine, cel al trairii s-a consumat intr-o proportie covarsitoare in cele opt nopti magice «Folk you!». Cel al marturisirii se consuma acum si sper sa dureze pana cand ii va veni din nou randul celuilalt. In urma cu un an a inceput o frumoasa poveste de dragoste intre echipa Jurnalului National si echipa trubadurilor, a celor care mai cred ca un cantec poate schimba lumea. Inarmati cu dragoste, am pornit impreuna, hotarati sa nu abandonam lupta cu societatea de consum si sa aratam, celor dispusi sa vada, ca si sufletul are nevoile lui. E foarte greu sa incerci sa descrii in cuvinte putine ce s-a intamplat si anul acesta, ca si anul trecut, acolo unde pamantul intalneste marea si marea intalneste cerul; un cer aproape perfect care, desi nu era in razboi cu noi, se predase, cu stelele lui cu tot, in fata frumusetii pure, tot mai rare, a unor oameni alesi, dispusi sa-si asume riscul de a fi aratati cu degetul de o societate prea mercantila; a unor oameni care se incapataneaza sa creada ca frumusetea lumii se mai poate masura printr-un refren sincer, nefardat, fara sclipici, dar capabil sa produca vibratii nebanuite. O poveste de dragoste in care protagonistii s-au prins intr-un dans ritual, respectandu-i regulile: «Nou-gatiti cu inimi treze si cu plete-n vant jilave/ Vom dansa pe metereze cum spartanii-n ore grave/ Ca niste flacari vom dansa....»"

DECORUL. "In opt din cele douasprezece nopti m-am prins si eu in dansul acesta nebun si am dansat si am ars frumos, fara pretentii, stiind ca am de partea mea «si cerul, si soarele, si marea care - intre noi fie vorba - nu e adevarat ca nu stiau nimic...». Stiau atat de bine totul, incat au acceptat sa faca parte din decor, neconditionat. Doar vantul, gelos, simtind parca ce urma sa se intample, ne aducea din cand in cand aminte ca nimic din ceea ce e trainic nu se construieste usor... si ca, in ciuda tuturor piedicilor, e mai mult frumos decat greu. Si a fost atat de frumos, incat acum, dupa ce am tras cortina peste mare, peste cer si peste Festivalul Folk You! editia a doua, reusind sa infigem steagul victoriei pe nisipul plajelor din Mamaia, Costinesti, Vama Veche, 2 Mai si Neptun, singurul lucru de care ma agat, pentru a nu mi se sterge zambetul de pe fata si din suflet, e credinta ca va fi si «Folk you!» editia a treia. Sintetizand, nu pot sa spun decat atat: Reverenta, Jurnalul National, multumesc!"

"In opt din cele douasprezece nopti m-am prins si eu in dansul acesta nebun si am dansat si am ars frumos, fara pretentii, stiind ca am de partea mea «si cerul, si soarele, si marea care - intre noi fie vorba - nu e adevarat ca nu stiau nimic...». Stiau atat de bine totul, incat au acceptat sa faca parte din decor, neconditionat" - Maria Gheorghiu