Revistele

In anii ’30, in Romania existau mai multe publicatii cu specific. Revistele "Fotografia", "Tehnica fotografica", "Revista Fotografica Romana". Lumea lua fotografia in serios.

In anii ’30, in Romania existau mai multe publicatii cu specific. Revistele "Fotografia", "Tehnica fotografica", "Revista Fotografica Romana". Lumea lua fotografia in serios. "Revista Fotografica Romana, organul breslei meseriasilor fotografi din tinutul Bucegi" spunea la 1939: "Inceputul anului 1939 a fost prilej de sarbatoare pentru comemorarea a 100 de ani de la inventia fotografiei, datorita francezilor Niepce si Daguerre. UNIUNEA CAMERELOR DE MUNCA, in dorinta de a stimula toate energiile creatoare din meseriile romanesti si pentru a contribui la o desvoltare cat mai larga a artizanatului, provocand deci latura artistica din fiecare mestesug, a organizat un mare concurs profesional al fotografilor din Romania, pe care l-a intitulat «MUNCA ROMANEASCA IN IMAGINI», sub patronajul dlui prof. Mihai Ralea, Ministrul Muncii...". Concursuri erau multe, expozitii in tara si strainatate, la fel de multe. Se dadeau premii, se faceau schimburi de informatii.

Se dadeau sfaturi: ce fel de aparate, ce fel de solutii, se faceau scheme, desene, formule. Era o frenezie. Se tineau adunari, se plateau cotizatii, era "Asociatia foto-cine-amatorilor din Romania". Se facea reclama la cele mai noi descoperiri in materie. In revista" Fotografia" se tineau "cursuri" despre specificul romanesc. Arhitectura: biserici si manastiri, crucile, castelele, casele, peisajul, apele, marea, muntii, campia, omul, tipuri si portrete. Si erau publicate fotografii pe aceste idei. Iata cateva titluri din presa de specialitate: "Tehnica portretului" de ing. C. Silistrarianu, "Misterele fotografice", de lt.col. C Rosetti-Balanescu, "Notiuni de compozitie la peisaj", de capitan Ioan Sutu si asa mai departe. Fotografia era o pasiune nationala!

"In decembrie 1936 s’au implinit doi ani de la alcatuirea asociatiei fotografilor amatori din Romania, iar numarul de fata complecteaza primii doi ani de aparitie a buletinului sau, aparut in acest al doilea an sub numele de «Fotografia»" Dr. Sp. Constantinescu, presedintele FAR

Dintr-o meserie a devenit o viata "Fotografia de presa inseamna viata mea, tot ce mi s-a intamplat pana acum este legat si destramat de fotografie, s-a nimerit sa devina dintr-o pasiune o meserie si dintr-o meserie a devenit o viata", declara fotograful pentru PHOTO Magazine. Radu Sigheti fotografiaza pentru Reuters Romania din 1989. In 1991, a obtinut premiul pentru fotografia anului in Statele Unite ale Americii. In 1998, a fost prezent la Campionatul Mondial de Fotbal din Franta. Din octombrie 2003 se afla in Africa, unde coordoneaza serviciul foto Reuters pentru intreg continentul. Fotograful Micului Paris Un fotograf ambitios, dar fara prea mult talent, a fost Alexandru Antoniu, care a activat pe la sfarsitul secolului al XIX-lea si in primii 25 de ani dupa 1900. Cu toate ca altii inaintea lui si dupa el au avut talent destul, el a fost numit "fotograful Micului Paris", pentru ca el a lasat cele mai multe imagini cu strazi si palate din Bucuresti. A obtinut chiar medalia de bronz la Expozitia Universala de la Paris din 1900 cu lucrarile sale cuprinse in Albumul General al Romaniei. Imaginile facute de Antoniu sunt in primul rand documente, marturii despre unele locuri care nu mai exista decat acolo, imortalizate de el. (Daniela Sontica) Citește pe Antena3.ro Ucraina a atacat pentru prima oară Rusia cu rachete ATACMS. Reacția Moscovei Franz Mandy, fotograful Curtii Regale Franz Mandi era foarte apreciat pentru claritatea si prospetimea fotografiilor sale. Talentul sau de fotograf de arta a fost repede recunoscut, astfel ca in 1878 a obtinut titlul de "Fotograf al Curtei Domnesti", nu mult dupa aceea fiind numit si "Fotograf al MSA Doamnei", adica al Reginei Elisabeta. In 1881, Mandi isi deschide atelier vizavi de Teatrul National. El este primul care a introdus platinotipia si fotografiile rastrate, iar in 1893 a anuntat ca face "fotografii in culori"! Erau de fapt fotografii monocrome, mai precis aveau o singura nuanta: verde, rosiatic, albastrui… Dar Mandi nu facea doar fotografii in studio, avea si vocatie de fotoreporter. A participat la redeschiderea Portilor de Fier, la 15/27 septembrie 1896, eveniment la care erau prezenti Imparatul Franz Josef, Regele Carol I si Regele Serbiei. Imparatul va veni apoi la Bucuresti, iar Mandi, Duschek - fiul si Waber vor imortaliza capitala impodobita pentru o asa importanta vizita. Fotografiile facute de Mandi in interiorul Palatului Regal vor fi vazute la Expozitia Universala de la Paris din 1900, unde autorul lor va si obtine o mentiune de onoare. Cele mai frumoase fotografii ale lui sunt cele cu Principesa Maria. (Daniela Sontica)