x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Tiganul domn

de Violeta Cristea    |    19 Dec 2005   •   00:00
Tiganul domn
RAZVAN SI VIDRA
In istoria Moldovei a existat pentru o scurta perioada un domn, Razvan-Voda, la origine tigan. Se spune ca cea care a starnit setea de putere si l-a facut sa ravneasca tronul a fost Vidra, nepoata lui Motoc.

Cronicari precum Miron Costin sau istorici ca Nicolae Balcescu amintesc in documentele lor de Razvan-Voda, investit pentru opt luni domn in scaunul Tarii Moldovei de catre Stefan Bathory, principele Transilvaniei. Sotia noului domn, Maria-Vidra, nu este alta decat nepoata lui Motoc, o boieroaica ambitioasa si trufasa. In ciuda originii lui Razvan, Vidra se inamoreaza de el, fiindca il vede in stare sa indeplineasca fapte mari; apoi, prin indemnuri necontenite, il face sa savarseasca rand pe rand toate ispravile ce aveau sa-l conduca la o glorie atat de mult dorita, dar si atat de scurta. Razvan isi va gasi sfarsitul in lupta de la Areni, cand i se va taia capul din ordinul lui Ieremia-Voda.

ASCENSIUNEA. "Acest Razvan era nascut in Moldova, dintr-un tata tigan si o muma moldovanca (49). El intrase de tanar in slujba in armia polona si, deosebindu-se printr-o vitejie neobicinuita in razboiul polonilor cu muscalii, fu din simplu soldat ridicat la cele mai inalte trepte ostasesti de craiul Poloniei, Stefan Bathori. (50) In urma, intorcandu-se in Moldova, intra in slujba lui Aron-Voda, care ii dete rangul de aga si il trimise, la mai 1593, sol la Sigismund Báthori. Apoi, Razvan primi de la Aron comanda gvardiei sale de unguri. El trase la sine dragostea acestor ostasi si izbuti, dupa cum vazuram, cu ajutorul lui Báthori, a rasturna pe domnul sau si a se urca astfel in locu-i, pe un tron de care se facuse vrednic prin vitejia lui." Astfel il descria simplu pe Razvan-Voda Nicolae Balcescu, in studiul sau, "Romanii supt Mihai Voievod Viteazu".

SFARSITUL. Din "Letopisetul Tarii Moldovei", de Miron Costin, aflam despre sfarsitul domnitorului Razvan. "Luand veste Ieremia-voda de pogoratul ungurilor, precum au putut, au strans oastea tarii si s-au gatit a stare cu razboi improtiva lui Razvan. Intr-o dumeneca era cand au apropiat ostile unguresti de Suceava. Si-au tocmit ostile Ieremia-voda asupra targului, la sat la Ar...ni." "Supt Razvan-Voda au cazut calul atuncea in razboi, (…) l-au prins ostile lui Ieremii-Voda si pre Razvan si l-au adus la Ieremie-Voda. Sta movila si acmu pe drumul Baiei de la Suceava, care sa pomenesti Movila lui Razvan pana astazi. Cat l-au adus pre Razvan la Ieremie-voda, dupa catava mustrare, i-au taiat indata capul si l-au pus intr-un par improtiva cetatii. Iara pre unguri i-au gonit ostile pana la munti, cu mare varsare de sange. Fost-au acesta razboi in anul 7104 «1595», dechevrie 5 dzile. Asea s-au platit si lui Razvan raul ce facusa si el lui Aron-voda."

VADUVA. Dupa un studiu facut de profesorul dejean Kiss Francisc, s-a consemnat existenta vaduvei lui Razvan, Vidra, cu 400 de ani in urma, in satul Babdiu, din judetul Cluj. In acele vremuri se obisnuia ca domnitorii sa detina o proprietate ca loc de refugiu intr-o tara vecina. Dupa toate probabilitatile, in Transilvania, Stefan Razvan avea satul Zapart (astazi Babdiu, comuna Bobalna). Date fiind noile imprejurari ostile vaduvei lui Razvan - pe numele adevarat Maria sau Mariuca, dupa cum apare in documente - , pe la 1596 aceasta s-a refugiat pe aceasta proprietate. Femeie apriga si iute la manie, nu era insa iubita de nemesii romani peste care stapanea, acestia facand numeroase plangeri la principele Transilvaniei. Mai putin bogata decat se visa, Maria a murit la o data nestiuta. Numele ei a disparut din documente incepand cu 1631. Totusi, posteritatea o va cunoaste mereu ca pe Vidra lui Razvan din "Razvan si Vidra". (din saptamanalul Clujeanul, 2003)

A EXISTAT DE FAPT VIDRA?

Dupa opinia istoricului de teatru Ionut Niculescu, existenta Vidrei este produsul fictiunii lui Hasdeu in drama "Razvan si Vidra". "Dramaturgul, si numai el!, ii scoate in fata eroului o pereche pe masura energiilor acestuia, Vidra, barbatoasa nepoata a boierului Motoc."

REALITATEA ISTORICA SI PIESA DRAMATICA

Inspirat din realitatea istorica, Bogdan Petriceicu-Hasdeu creeaza o piesa dramatica: "Razvan si Vidra". "Adeziunea tanarului scriitor mergea inspre etapa liberala si unionista. Hasdeu era firesc in acest context sa se intereseze atat de cauza pana nu de mult a robilor oprimati, a tiganilor, cat si de statutul femeii in societatea timpului." (Ovidiu Pecican, istoric). Drama este plasata in Moldova secolului al XVI-lea si zugraveste una din epocile pline de lupte pentru tron intre boieri si intre bogati si saraci. Piesa urmareste pe parcursul celor cinci canturi: "Un rob pentr-un galben", "Razbunarea", "Nepoata lui Motoc", "Inca un pas", "Marirea", intamplarile principale din viata lui Razvan, cum acest tigan, capitan de haiduci, ajunge ofiter in armata leseasca, hatman in Moldova si apoi domn, datorita calitatilor sale. In drumul sau o intalneste pe Vidra, o boieroaica voluntara si dornica de marire, de care se indragosteste fara scapare. Femeia e cea care starneste setea de putere in fostul rob si il face sa ravneasca tronul Moldovei. In final, indrazneala lui Razvan este platita cu moartea.

CONTROVERSELE VREMII

Premiera dramei istorice "Razvan si Vidra" a avut loc in seara de 20 februarie 1867, pe scena Teatrului National, cu Mihail Pascaly in rolul principal, iar Matilda Pascaly in rolul Vidrei. Dupa amintirile lui Stefan Cacoveanu, in "Eminescu la Bucuresti", in stagiunea 1868-1869, Eminescu, pe atunci sufleur la Teatrul National, a jucat rolul ciobanului in drama lui Hasdeu, inlocuind intr-o seara un actor bolnav. In timp ce marele public imbratisa cu caldura aceasta drama, cercurile conservatoare o priveau cu abia ascunsa ostilitate. Piesa se reprezinta si astazi cu succes, mai ales datorita caldurii si simpatiei cu care este infatisata patura taraneasca.
×
Subiecte în articol: razvan editie de colectie vidra