Alatur, aproape la intamplare, cateva idei si ganduri desprinse din carti mai vechi si mai noi despre mass-media in tranzitie. Sunt aici destule lucruri cu o posibila adresa romaneasca, in acest sfarsit de 2004. Formula aceasta, fracturata si fragmentara, alcatuita din ideile diferite ale altora, din afara pietei romanesti, prezinta doar avantaje.
Paul Starr, The Creation of the Media, Political Origins of the Media. Modern Communications, Perseus Boks, 2004.
Premisa comerciala a jurnalismului:
Pulitzer: tiraj inseamna publicitate, publicitate inseamna bani, iar banii inseamna independenta - relatia dintre succesul
comercial si independenta editoriala.
Sursa de maxima performanta, dar si de abjecte pentru presa.
1920 - Walther Lippmann in legatura cu reportajele din Rusia bolsevica: Au scris nu despre ce exista acolo, ci despre ceea ce doreau ei sa fie.
In cartea sa, prima din trilogia despre opinia publica si democratie, Liberty and the News, Lippmann scrie: actuala criza a democratiei occidentale este o criza a jurnalismului.
Nu exista libertate pentru o comunitate careia ii lipseste informatia prin care sa depisteze minciunile.
Stirile trebuie sa fie relevante si demne de incredere, cat mai obiective. Atunci - dupa primul razboi mondial - apare termenul in legatura cu informatiile din presa.
Jurnalistii trebuie sa fie pasibili de raspundere - accountability - pentru eroare si manipulare. Intre presa si politica trebuie sa se instaleze expertii independenti. - Political observatories.
In cartea sa, Public Opinion, Lippmann spune ca nici publicul, nici presa nu pot sa depaseasca the pictures in our heads. - Teza este ca jurnalismul profesionist sa stranga date si sa faca research in organizatii independente de controlul politic, care a manipulat opinia publica in timpul primului razboi mondial.
Lazersfeld, Berelson, Hazel Gaudet despre cum s-a votat intr-un comitat din Ohio, in 1940. Votul n-a fost infulentat de presa sau radio, ci de opinia si puterea de influenta a liderilor de opinie. Two step flow - priza la realitate a liderilor de opinie si puterea lor de influenta.
Media are un efort de consolidare a statu-quo-ului. Agenda setting effect.
Peter Gross-Mass-Media si Democratia in tarile Europei de Est
determinismul cultural si institutional;
cultura politica, societatea civila si democratia. Samuel Huntington, Definitia culturii politice democratice:
1. Cum raspund publicul, elitele politice si cele de alta natura nenumaratelor probleme dintr-o societate necomunista aflata in transformare.
2. Cum coopereaza elitele politice pentru a raspunde problemelor societale.
3. Daca acestea se abtin de la exploatarea acestor probleme in beneficiul lor imediat, material si politic.
4. Daca publicul poate distinge intre regim si guvern sau conducatori, si daca, o data cu instalarea nemultumirii, acesta schimba conducatorii, nu regimul.
5. Cand poporul invata ca democratia este solutia la problema tiraniei, dar nu in mod obligatoriu si la alte proleme.
Brzesinski despre cultura politica a comunismului:
O cultura politica saturata de intoleranta, aroganta, respingere a compromisului social si masiva inclinatie catre supersimplificare autoglorificatoare. La nivelul credintei, comunismul dogmatic a fuzionat cu un si mai puternic, al nationalismului intolerant; la nivelul practicii, distrugerea unor clase relativ internationaliste precum aristocatia si elita din afaceri a consolidat si mai mult inclinatia populista spre sovinism si nationalism. Nationalismul a fost astfel alimentat, nu atenuat.
Monopolul comunist asupra mass-media a fost spart de mass-media autohtone necomuniste si de mass-media straine care au patruns tot mai mult prin Cortina de Fier - forma a demonopolizarii timpurii (Brzesinski) a fost cheia prabusirii totalitarismului comunist.
Toate caracteristicile culturii politice comuniste, inclusiv cultura profesionala a mass-media, precum si elementele care le-au dat viata si sustinere persista la toate natiunile est-europene postcomuniste.
Ancorarea comunismului in pasivitatea psihologica a societatii precomuniste - cuplata la neajutorarea invatata (Stephen Holmes) - fatalismul atat de bine ilustrat de romani.
Dimensiunile culturale si institutionale ale tranzitiei (Lamentowitsch) - sic!
. Un soc de scurta durata al adaptarii.
. Amprenta trecutului comunist.
. Revolutia asteptarilor ce se nasc.
. Elitele arogante.
. Tranzitiile institutionale incomplete.
. Criza legitimitatii.
Fiecare jurnalist a vrut sa influenteze politicul si publicul prin propriile sale credinte politice.
Mass-media consolideaza cultura politica existenta sau contribuie la modelarea unei noi culturi?
Daca libertatea nu aduce in mod obligatoriu democratie, atunci libertatea presei aduce in mod necesar independenta in mass-media?
Tipologii de mass-media in tranzitie:
Tipul liberal, responsabil social, comunist, autoritarist.
Rolul politic al mass-media tine de rezolvarea binomului: subordonare - autonomi.
Walter Lippmann: presa este a patra putere, cainele de paza ce ofera control si echilibru fata de puterea instituita, politica si economica.
guard-dog presa dependenta de putere.
- Presa de tip: revolutionar, dezvoltationist, autoritarist al responsabilitatii sociale.
Presa responsabilitatii sociale... aflata in afara sistemului de influenta a sistemului de stat.
Paolo Mancini plus Slavko Splichal:
Mass-media est-europene se dezvolta pe coordonatele analoage evolutiei presei italiene:
Un control puternic al statului, puternic partizane, elitele mass-media sunt puternic integrate in elitele politice, etica lor profesionala nu este nici consolidata, nici general impartasita.
Colin Sparks si Anna
Reading: Mass-media, dupa 1990, in Europa de Est, au evoluat rapid catre un sistem foarte competitiv de piata, care a fost benefic nu societatii civile, ci doar elitei politice.
Cele opt atribute ale mass-media in societatea democratica.
Michel Gurevich si Jay Blumler:
1. Supravegherea mediului sociopolitic, oferind informatii despre evenimentele care influenteaza, pozitiv sau negativ, bunastarea cetatenilor.
2. Stabilirea agendei, identificarea problemelor importante ale zilei, inclusiv fortele care
le-au determinat sau pot rezolva.
3. Platformele pentru sustinerea de catre politicieni si purtatorii de cuvant a cauzelor si grupurilor de interese.
4. Dialogul dintre o mare varietate de abordari, precum si dintre detinatorii puterii, prezenti si viitori, si publicul de masa.
5. Mecanismele pentru responsabilizarea oficialitatilor fata de modul in care-si exercita puterea.
6. Stimularea cetatenilor sa invete, sa aleaga si sa se implice in procesul politic, in loc de a-l comenta.
7. Rezistenta bazata pe principii ferme fata de incercarile de a submina independenta mass-meia, integritatea lor si capacitatea de a-si servi publicul.
8. Respectul pentru compenentii publicului-tinta ca potentiale persoane interesate si capabile sa dea sens mediului politic in care traiesc.
John Keane:
Mass-media faciliteaza o comunicare autentica de forme de viata, gusturi si opinii, pentru a da putere unei multimi de cetateni ce nu sunt guvernati nici de state despotice si nici de forte de piata. Ele trebuie sa furnizeze o gama larga de opinii. Ele trebuie sa le permita sa traiasca democratic, in state constitutionale dispuse pe mai multe niveluri, responsabilizate fata de cetatenii lor, care muncesc si consuma, traiesc si iubesc, se afla in conflict si recurg la compromisuri in cadrul unor societati civile independente, autoorganizate, ce sprijina si depasesc limitele inguste ale institutiilor de stat.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
