Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De exemplu, un studiu din decembrie 2022 a prezentat o statistică destul de înspăimântătoare care leagă alimentele ultraprocesate de declinul cognitiv, spunând că persoanele care au consumat mai mult de 20% din caloriile zilnice din alimente procesate au avut un declin cu 28% mai rapid al cogniției globale și un declin cu 25% mai rapid al funcționării executive, în comparație cu persoanele care au consumat mai puțin de 20%.
Cele mai multe alimente sunt cel puțin minim procesate - de obicei din motive de conservare sau de siguranță - astfel încât să stai complet departe de toate alimentele procesate poate fi dificil, dacă nu imposibil. Este, de asemenea, inutil.
La celălalt capăt al spectrului de alimente procesate se află alimentele ultraprocesate, cum ar fi mâncărurile congelate, gogoșile, prăjiturile și bomboanele. Acestea conțin, de obicei, zeci de ingrediente, dintre care de multe nu ai auzit niciodată și nu le poți pronunța. Acestea sunt elementele pe care nutriționiștii sugerează să le limitați.
Totuși, aceiași specialiști recunosc că este dificil să înțelegi diferența dintre alimentele procesate și cele ultraprocesate. Iată câteva sfaturi pentru a te ajuta să faci diferența.
Caracterul sănătos al alimentelor procesate se reduce de obicei la alte ingrediente, cum ar fi zahărul sau sarea, care sunt adăugate în timpul procesării. Potrivit Huffington Post, Departamentul de Agricultură al SUA definește alimentele procesate ca fiind cele care au suferit modificări față de starea lor naturală. Așadar, este vorba de orice produs agricol brut care a fost măcinat, tăiat, tocat, gătit, congelat, deshidratat sau conservat.
Din perspectiva procesării, sistemul de clasificare Nova, folosit la nivel global, împarte alimentele în patru grupe.
Grupa 1: Alimente neprocesate sau minim procesate. Aceasta se referă la fructe, legume, semințe, ouă, ciuperci sau lapte care sunt consumate în starea lor naturală sau sunt modificate pentru a elimina părțile necomestibile sau nedorite, cum ar fi tulpinile sau cojile. Alimentele pot fi uscate, filtrate, prăjite, congelate sau ambalate pentru a le păstra starea naturală, pentru a le depozita sau pentru a le face mai gustoase.
Grupa 2: Ingrediente culinare procesate. Aceste articole sunt derivate din Grupa 1 sau din natură și includ uleiuri, unt, untură, zahăr și sare. De obicei, sunt folosite pentru a pregăti alimentele din Grupa 1 și sunt rareori consumate ca atare.
Grupa 3: Alimente procesate. Aceste alimente sunt produse prin adăugarea unor elemente, cum ar fi sarea, zahărul sau uleiul (elemente din Grupa 2) la alimentele din Grupa 1. Printre exemple se numără murăturile, conservele de pește, brânza, fructele sau legumele conservate, șunca sau pâinea proaspătă. De obicei, alimentele își păstrează identitatea de bază și unele caracteristici originale.
Grupa 4: Alimente ultraprocesate. Aceste articole sunt create prin procese industriale, cum ar fi hidrogenarea sau adăugarea de emulgatori, coloranți artificiali, arome artificiale sau conservanți. Acestea includ carnea preparată, pastele sau pizza; pâinea, prăjiturile sau fursecurile ambalate; și băuturile răcoritoare, bomboanele, nuggets de pui sau mâncarea de tip fast-food. Alimentele ultraprocesate tind să fie foarte gustoase, ieftine, convenabile și să conțină mai multe ingrediente.
Cu cât alimentele sunt mai procesate, cu atât este mai probabil să conțină calorii, sare și zahăr în plus. Cercetările au asociat consumul unor cantități mari de alimente ultraprocesate cu obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială și demența. Iar studiul 2022 menționat anterior a legat alimentele ultraprocesate de declinul cognitiv.
Alegerea alimentelor sănătoase poate fi derutantă, mai ales atunci când pe etichete apar mențiuni precum „complet natural” sau „fabricat cu cereale integrale”, dar care conțin o mulțime de alte ingrediente care le fac ultraprocesate. Pentru a vă asigura că optați pentru alimentele cel mai puțin procesate de cele mai multe ori e important să:
Căutați articole cu cinci ingrediente sau mai puțin (sau cele cu cea mai scurtă listă de ingrediente).
Observați primul ingredient listat - acesta este cel care conține cel mai mult (căutați pâinea care indică mai întâi „cereale integrale” decât „făină îmbogățită”, de exemplu).
Evitați (sau reduceți la minimum) produsele cu adaos de zahăr, grăsimi saturate și un conținut ridicat de sodiu (20% sau mai mult din valoarea zilnică de sodiu pe porție este considerat ridicat).
Alegeți alimente care sunt cât mai aproape de starea lor naturală.
Și, spun specialiștii, dacă limităm la maximum 20% consumul acestor alimente ultraprocesate, atunci ar trebui să fim în siguranță.
