Cărnăraia duce la risc de atac vascular

„Primul care a vorbit despre asta a fost Hipocrate, că avem un creier la nivelul capului, și un al doilea, la nivelul abdomenului. Nu este un mit, avem foarte multe celule nervoase în abdomen, de aceea trebuie să fim foarte atenți! Noi nu realizăm că dacă îl încărcăm prea mult, greșim. Acest al doilea creier trebuie folosit ca să ne ajute să avem o digestie curată, ușoară. Să ne ajute la o asimilare a ceea ce îi trebuie organismului”, a spus Ciurea în cadrul podcastului „Altceva”, al lui Adrian Artene.

Conform medicului neurochirurg, primul creier are nevoie de un anumit tip de mâncare. De semințe foarte multe, în special de dovleac. Dar și de usturoi, de asemnea de toate tipurile de salate, uleiuri, peștele slab și peștele gras, care oferă organismului aminoacizii Omega 3 de care are nevoie. Însă când mâncăm prea mult, doctorul spune că energia noastră se va canaliza spre digestie și astfel ne pierdem concentrarea: „Ni se duce tot sângele în burtă, ca la șarpele boa. Nu știu din ce cauză nu avem o educație a alimentației. Mai ales de sărbători sau în weekenduri începem niște mese pantagruelice. Am văzut într-un restaurant niște tineri frumoși, în fața unui morman de mititei și de cărnărie. Când o să izbândească tot mormanul acela? - mă întrebam. Și apoi, bine, să zicem că l-au dovedit, dar vă dați seama ce se întâmplă în burțile lor, cu toată acea cantitate de carne?”.

Ungaria și Transilvania, zonele cu cele mai multe AVC-uri

Conform  unor observații realizate în întreaga Europă, cele mai multe accidente vasculare cerebrale se produc în Ungaria. „De ce? Pentru că ei mănâncă foarte condimentat, cu multă carne, alimente care se consumă și în Transilvania”, răspunde medicul Ciurea, care completează: „La noi, dacă vom compara Transilvania cu sudul țării, cu Oltenia, de exemplu, ne dăm seama că mâncarea din Ardeal este grasă. Bună și gustoasă, dar grea. Și în acest caz suferința cardiacă este mare, că primești toată încărcarea asta și la nivel cardiac, și cerebral, și abdominal. Și toate aceste depozite de grăsime cresc și duc la accidente vasculare, fie cardiace, fie cerebrale”.

Ca de obicei, profesorul dă exemplul Greciei când este vorba de obiceiuri pozitive. Ingredientele folosite la mâncăruri, dar și stilul lor lor de a lua masa - în familie ori cu prietenii, cu râsete și voie bună - îi fac printre cei mai longevivi europeni: „Să ne uităm la greci. Ce au aceștia? Longevitate, dar și mintea întreagă. Dacă ne uităm ce mănâncă, mănâncă salate, uleiurile care sunt foarte bune, nu beau mult, carne nu prea consumă, se bazează mai mult pe pește”.

Prăjelile, bombă pentru creier

„Toate prăjelile fac rău, tot ce se face în ulei fierbinte. Proteinele se degradează și dacă mai facem un pas și spre cărnăria care vine în valuri, e și mai grav. Toate acestea fac rău, mai ales dacă sunt și supercondimentate. În schimb, creierul are un avantaj pe care noi nu-l luăm în considerare. Trebuie să îi dăm apă, indiferent de situație. De aceea pledez să se bea doi litri de apă pe zi, nu atât pentru burtică, pentru creier. Căci se duce în creier oxigen, iar 78% din acesta stă în apă”, a mai spus Vlad Ciurea.

Încărcătura genetică, responsabilă de senilitate

Demența este o afectare generală a creierului. Acesta, de la o anumită vârstă, nu mai poate funcționa și atunci apare senilitatea. În foarte multe cazuri, boala este genetică. Conform medicului neurochirurg Vlad Ciurea, organismul uman are circa 20.000 de gene care acumulează în ele tot ce am căpătat dinaintea noastră. „Aceste gene au în capacitatea lor ce boală doriți. Sunt marcate aceste gene. Dacă noi în copilărie am trăit și-am fost într-un mediu foarte curat din toate punctele de vedere - alimentație, apă, gândire -, am primit de la părinții noștri cele mai bune elemente genetice. Dacă, din contră, am fost în zone conflictuale, de război, de restricții alimentare, de apă, de nesomn, am primit cu totul altă încărcătură genetică, care se va manifesta mai târziu”.