Mai ales berea conține mulți carbohidrați care se transformă în zahăr și provoacă astfel fluctuații bruște ale glicemiei. O bere conține 10 - 15 grame de carbohidrați, notează dcnews.ro.
Creștere în greutate
Berea conține calorii proveniți din carbohidrați și alcool. O bere poate avea circa 150 de calorii iar consumul frecvent de bere poate duce la un surplus de calorii. Alcoolul afectează metabolismul, reducând arderea grăsimilor.
Afectarea ficatului
Ficatul ajută la metabolizarea alcoolului. Consumul excesiv și regulat de alcool poate duce la acumularea de grăsime în ficat (steatoză hepatică), inflamație (hepatită alcoolică) sau chiar ciroză hepatică, o afecțiune gravă care provoacă insuficiență hepatică. Ficatul se poate recupera după întreruperea consumului de alcool, dar în cazul consumului pe termen lung, daunele sunt ireversibile.
Dependență
Alcoolul poate crea dependență fizică și psihică. Consumul frecvent, chiar și în cantități moderate, poate dezvolta toleranță, ceea ce înseamnă nevoia măririi cantității de alcool.
Boli cardiovasculare
Unele studii sugerează că un consum moderat de alcool poate avea efecte benefice asupra inimii, însă consumul excesiv crește riscul de hipertensiune arterială (presiune arterială mare), aritmii (bătăi neregulate ale inimii) și boli de inimă. Alcoolul poate crește nivelul de trigliceride și provoacă inflamații, ceea ce contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, o afecțiune care îngustează arterele și duce la un risc crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC).
Risc de cancer
Consumul cronic de alcool a fost asociat cu un risc crescut de dezvoltare a diferitelor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, de ficat, de gât, de gură, de esofag și de colon. Alcoolul poate deteriora celulele și poate duce la formarea de substanțe chimice canceroase. Aalcoolul poate interfera cu capacitatea organismului de a absorbi nutrienți esențiali care protejează împotriva cancerului, precum vitaminele și mineralele, notează dcnews.ro.


