x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Medicul de familie Alergiile, agravate de viroze

Alergiile, agravate de viroze

de Magda Colgiu    |    17 Noi 2009   •   00:00
Alergiile, agravate de viroze

Doamna doctor Monica Schifirneţ, medic specialist alergologie şi imunologie clinică în cadrul Clinicii Gral Medical Colentina, explică modul în care se manifestă alergiile, dar şi care e categoria de vârstă cea mai afectată. Specialistul mai precizează că "variaţiile de temperatură, aerul rece, prezenţa virozelor şi a infecţiilor respiratorii pot agrava şi chiar intensifica simptomele bolilor alergice cu evoluţie persistentă, acestea devenind în sezonul rece mult mai deranjante sau chiar mai severe".



Alergia este o reacţie particulară a unor persoane la substanţe care, în mod normal, sunt inofensive şi bine tolerate de majoritatea oamenilor. Cele mai frecvente alergii sunt cele determinate de pneumoalergeni (acarieni, mucegaiuri, polenuri, epitelii de câine, pisică), acestea manifestându-se ca rinite, rinoconjunctivite, sinuzite sau astm bronşic alergic. Sunt afectate persoane de orice vârstă, dar cu precădere copii, adolescenţi şi adulţi tineri.

Toamna, există în aer concentraţii crescute de anumite tipuri de polen, de exemplu, de ambrozie, măcriş mărunt, patlagină îngustă, urzică mare, pelinariţă sau pelinul negru, dar şi concentraţii crescute de spori de mucegaiuri. Conform doctorului Schifirneţ, în ceea ce priveşte sporii de mucegaiuri, există atât specii ce se dezvoltă în exteriorul locuinţelor (favorizate de abundenţa de frunze şi vegetaţie moartă), cât şi specii de interior "ajutate" de încălzirea locuinţelor, de condens sau de aerisirea insuficientă a locuinţelor. Acarienii, principala componentă alergenică din praful din case, sunt alergeni pereni. Concentraţia acestora este maximă începând cu lunile de toamnă, ajungând la un nivel maxim în lunile de iarnă.

Specialistul mai precizează că automedicaţia trebuie evitată în cazul pacientului alergic, unele medicamente putând agrava simptomele bolii alergice. Tratamentul trebuie supravegheat, în mod corect, de un medic alergolog atât sub aspectul beneficiilor, cât şi al reacţiilor secundare sau nedorite.

Reactivitate încrucişată
La unii pacienţi, există o reactivitate încrucişată între polenurile aeropurtate şi alergene alimentare, fiind posibilă apariţia unor manifestări clinice de alergie alimentară, sindrom de alergie orală sau chiar anafilaxie (sensibilitate crescută la administrarea repetată a unor substanţe străine organismului). Reacţiile încrucişate pot surveni oricând pe parcursul anului. În funcţie de tipul polenului care provoacă reacţia alergică, alimentele susceptibile de a crea reacţii încrucişate sunt:

1. Polen de graminee - banane, seminţe de floarea-soarelui, castraveţi, pepene galben. 2. Polen de ierburi - piersici, ţelină, pepene verde, roşii şi portocale.

3. Polen de arbori - foarte multe legume, fructe, nuci, cartofi, ţelină, alune, mere, pere, piersici, cireşe.

Stabilirea diagnosticului

Alergia apare în momentul în care, la anumite persoane, sistemul imunitar creează faţă de un alergen anticorpi de tip imunoglobulina E, aceştia fiind implicaţi în declanşarea reacţiei alergice. La persoanele nonalergice, acest tip de anticorpi nu se formează.

Medicul Monica Schifirneţ mai precizează că este importantă stabilirea precoce a unui diagnostic corect, pentru a se institui tratamentul adecvat. Astfel, pentru investigarea şi diagnosticarea rinitei alergice trebuie efectuate teste alergologice cutanate sau sanguine pentru evidenţierea sensibilizării alergice Ig E mediate. De asemenea, este nevoie de efectuarea unor investigaţii complementare (examinare pulmonară, spirometrie înainte şi după bronhodilatatore, examen ORL). Evaluarea şi testarea alergologică se pot efectua la orice vârstă. De reţinut că riscul alergic creşte cu 30% la copii care au un părinte cu astfel de probleme şi cu 60% pentru cei care au ambii părinţi alergici.

STATISTICĂ.  Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, în prezent estimându-se că aproximativ 20% din populaţia mondială şi 25% din populaţia europeană suferă de alergii.

Simptome

Principalele manifestări la alergeni respiratori sunt:
· Strănut, mâncărimi în zona nasului, scurgeri nazale apoase, nas înfundat, sugerând rinita alergică;

· Mâncărime în cerul gurii şi în ureche, oboseală, durere de cap, lipsa poftei de mâncare, scăderea sau lipsa mirosului;

· Lăcrimare, mâncărime de ochi, ochii roşii sau pleoape umflate, sugerând conjunctivita alergică;

· Tuse, respiraţie şuierătoare, senzaţie de sufocare sau de constricţie a pieptului, sugerând astmul alergic; aceste simptome sunt reversibile spontan sau cu tratament.


×
Subiecte în articol: avertisment