Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o analiză intitulată „Povestea celor două reforme sau cum România a reușit să transforme internetul într-un succes și energia într-o criză permanentă”, Chisăliță compară evoluția celor două sectoare și încearcă să explice de ce liberalizarea telecomunicațiilor a adus beneficii rapide pentru consumatori, în timp ce liberalizarea energiei a fost însoțită de controverse, plafonări și intervenții administrative repetate.
Telecomunicațiile au creat concurență, energia a creat influență
Potrivit specialistului, piața telecomunicațiilor s-a dezvoltat prin investiții, concurență și inovație. Companiile au fost obligate să construiască rețele, să introducă tehnologii noi și să ofere servicii mai bune pentru a atrage clienți. În acest model, consumatorul a avut puterea de a decide cine câștigă și cine pierde.
În schimb, în sectorul energetic, profitul nu a depins întotdeauna de performanță sau investiții, ci de accesul la resurse, modificări legislative, scheme de sprijin sau influență asupra procesului decizional. Chisăliță afirmă că, în timp ce telecomul „a creat antreprenori”, energia a favorizat apariția așa-numiților „băieți deștepți”.
„Energia este putere”
În analiza sa, președintele AEI arată că energia nu este doar o industrie economică, ci și un instrument de putere politică. Spre deosebire de telecomunicații, unde problemele pieței au un impact redus asupra deciziilor politice, prețurile la energie influențează direct inflația, costurile de producție, nivelul de trai și chiar rezultatele alegerilor.
Din acest motiv, spune Chisăliță, sectorul energetic a devenit teren fertil pentru populism economic și pentru promisiuni repetate privind menținerea artificială a unor prețuri scăzute. Potrivit acestuia, costurile reale ale acestor decizii au fost doar amânate și transferate în viitor.
Liberalizarea nu înseamnă automat concurență
Un alt punct central al analizei este diferența dintre liberalizare și concurență. Chisăliță susține că în telecomunicații au existat alternative reale și posibilitatea construirii unor noi rețele, ceea ce a stimulat competiția. În energie însă, consumatorii nu pot schimba infrastructura de distribuție sau transport, iar piața păstrează caracteristici specifice monopolurilor naturale.
În opinia sa, criza energetică din 2021-2022 a demonstrat limitele acestui model și a arătat că libertatea de a schimba furnizorul nu poate proteja consumatorii de explozia prețurilor atunci când problemele structurale ale sistemului rămân nerezolvate.
„România nu a eșuat din lipsă de resurse”
Dumitru Chisăliță respinge ideea că dificultățile din sectorul energetic au fost cauzate de lipsa resurselor naturale sau de apartenența la Uniunea Europeană. El consideră că problemele au fost generate de lipsa unei concurențe reale, de incoerența reformelor și de influența intereselor economice și politice asupra deciziilor strategice.
Concluzia analizei este că, în ultimele trei decenii, telecomunicațiile au fost lăsate să funcționeze după regulile concurenței, în timp ce energia a rămas o industrie dominată de putere, influență și interese multiple, ceea ce a făcut-o unul dintre cele mai vulnerabile domenii ale economiei românești.
Citește pe Antena3.ro
