Căldura şi leşinul

Soarele puternic al verii face zi de zi victime. Căldura excesivă pune în alertă serviciile de Ambulanţă, care înregistrează în această perioadă un număr-record de leşinuri pe stradă. Cum se produc aceste leşinuri, care sunt persoanele la risc şi mai ales cum putem acorda primul ajutor ne spune medicul Bogdan Opriţa, coordonatorul SMURD Bucureşti şi şeful Unităţii Primiri Urgenţe a Spitalului Floreasca.

PRIMELE SEMNE
Leşinul este o pierdere tranzitorie a conştienţei, care durează între câteva secunde şi 1-2 minute. El este însoţit de câteva semne prevestitoare: o stare generală de rău, vedere înceţoşată, ameţeli, transpiraţii reci, senzaţie de picioare grele. Pierderea conştienţei se poate produce uneori brusc, cu o prăbuşire subită. Această situaţie poartă numele de sincopă şi este asociată unui risc mai mare de traumatisme, fiindcă victima nu are timp să conştientizeze starea de rău şi să se aşeze.

"Sincopa apare de obicei în două situaţii, ambele grave. Prima dintre ele este o tulburare de ritm cardic ce duce la diminuarea aportului sangvin către creier. Tulburarea de ritm poate fi premergătoare unui infarct. Cea de-a doua situaţie, la fel de gravă, în care apare sincopa este un accident ischemic tranzitoriu, cauzat de o insuficientă irigare a creierului cu sânge. Acesta poate precede infarctul cerebral", precizează dr Bogdan Opriţa.

Leşinul precedat de o stare de rău are o multitudine de cauze. Deseori, persoane sănătoase leşină vara pe stradă, din cauza deshidratării. Când nu ne hidratăm suficient, apare senzaţia de picioare grele, care anunţă o scădere a tensiunii arteriale, urmată de leşin.

"În cele mai grave situaţii, se poate instala accidentul vascular cerebral cauzat de căldură (aşa-numitul heat stroke). Asemenea cazuri, din fericire rare, apar după o expunere prelungită la soare, după efort fizic intens în căldură şi fără o hidratare adecvată. Soldaţii, atleţii care fac efort fizic intens în aer liber şi nu se hidratează suficient sunt mai expuşi acestui risc", atrage atenţia dr Bogdan Opriţa.

Expunerea la temperaturi ridicate este cu atât mai periculoasă pentru cei care au o patologie preexistentă, riscul de lipotimie fiind mult mai mare. Sunt în pericol vara diabeticii (mai ales dacă nu urmează tratamentul, nu se hrănesc şi nu se hidratează corespunzător), persoanele care suferă de boli cardiovasculare (insuficienţă cardiacă, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, cei care au avut un accident vascular cerebral).

Copiii şi vârstnicii sunt mai sensibili la efectele căldurii excesive. Mecanismul de termoreglare al copiilor nu este suficient dezvoltat, iar în cazul vârstnicilor, aceste mecanisme nu mai funcţionează la fel de bine şi se deshidratează mult mai uşor.





PRIMUL AJUTOR
Primul gest de ajutorare a victimei trebuie să fie apelul la 112. Dacă victima leşinului nu are leziuni vizibile, ea trebuie aşezată pe laterală. Această poziţie, numită poziţie de siguranţă, previne aspirarea vomei în plămâni în cazul în care ea apare. "Pacientul trebuie aşezat la umbră, la răcoare şi i se pot aplica comprese reci. După revenirea stării de conştienţă i se pot administra lichide reci, dar nu foarte reci", precizează dr Bogdan Opriţa.

În cazul în care victima leşinului are traumatisme, mai ales la nivelul capului, ea nu trebuie mişcată din poziţia în care a fost găsit până la sosirea Ambulanţei, fiindcă putem agrava o potenţială leziune a coloanei cervicale. Însă dacă varsă, ea trebuie aşezată pe laterală, dar mişcând capul şi coloana în acelaşi timp, astfel încât ele să se menţină pe acelaşi ax. Pentru această manevră este nevoie de ajutorul a cel puţin două persoane.

"Medicii întreabă întotdeauna pacientul care a suferit un leşin dacă acesta a simţit o ameţeală înainte de leşin, dacă a avut vederea înceţoşată sau dacă a căzut brusc, fără un avertisment prealabil. În cazul în care pacientul a suferit o sincopă, el trebuie transportat de urgenţă la spital pentru investigaţii mai complexe decât în cazul unui leşin obişnuit", potrivit specialistului.

MASAJ CARDIAC
În cazul în care victima leşinului nu are puls şi respiraţie, trebuie să se efectueze compresii toracice, alternate cu respiraţie gură la gură. "Însă pentru a face resuscitare cardiorespiratorie, cel care acordă primul ajutor trebuie să aibă un instructaj minim. În caz contrar, riscul de a provoca leziuni este mult mai mare în comparaţie cu beneficiile. Dacă nu ştiţi cum se efectuează masajul cardiac, aşteptaţi intervenţia medicilor", atrage atenţia doctorul Bogdan Opriţa.

GREŞELI
Nu aplicaţi gheaţă sau comprese foarte reci şi nu administraţi lichide foarte reci victimei unui leşin! Răcirea bruscă a corpului nu este recomandată fiindcă poate produce hemoliză (distrugerea globulelor roşii din sânge), iar aplicarea direct pe piele a gheţii sau compreselor foarte reci poate provoca chiar degerături, atrage atenţia doctorul Bogdan Opriţa.

O altă greşeală frecventă în acordarea primului ajutor în caz de leşin este administrarea lichidelor când starea de conştienţă este alterată, prin urmare deglutiţia nu este posibilă. În asemenea cazuri, lichidul poate fi aspirat în plămâni şi există riscul de asfixiere sau de pneumonie de aspiraţie.