Masajul bebeluşului

Masajul – o adevărată terapie atât pentru copil, cât şi pentru părinte. Este una dintre principalele forme de comunicare, în primul an de viaţă, cu bebeluşul. Un mod de relaxare pentru prunc, care îl face să se simtă iubit şi protejat. Dar şi un moment de distracţie aşteptat cu nerăbdare de copil şi de părinte.

Masajul trebuie început după prima lună de viaţă a bebeluşului şi este bine a fi efectuat de tată, spune dr Nicoleta Bobe, medic primar pediatru, neonatolog la Spitalul Clinic "Polizu". De ce tatăl? Pentru că mama poartă 9 luni copilul în pântec, iar după venirea lui pe lume se ocupă de hrănirea şi de îngrijirea acestuia. Atunci este normal ca şi tatăl să aibă unele responsabilităţi, să fie implicat în activităţile zilnice care ţin de îngrijirea copilului. De aceea, băiţa şi masajul bebeluşului este bine să intre în atribuţiile tatălui. Aceste preocupări şi timpul petrecut împreună cu copilul îi creează tatălui sentimentul încrederii în forţele proprii. A fi părinte nu este un fapt conştientizat automat în momentul în care copilul vine pe lume. Este un sentiment care se capătă în timp, pe măsură ce părinţii dobândesc experienţă în creşterea copilului. Masajul este unul dintre cele mai eficiente moduri prin care tatăl îşi asumă responsabilitatea de părinte. Tatăl devine mai încrezător în rolul de părinte ştiind că poate face un lucru bun pentru sănătatea copilului său.

Beneficiile masajului sunt incontestabile pentru sănătatea fizică şi psihică a bebeluşului. Dr Nicoleta Bobe prezintă în continuare cele mai importante avantaje ale masajului. Un prim beneficiu este reducerea stării de disconfort a copilului. În primele luni de viaţă, copilul se confruntă cu situaţii dureroase: colici abdominale, erupţie dentară. În timpul masajului se eliberează oxitocină şi endorfine (hormoni care dau starea de bine). Aceşti hormoni calmează durerile generate de colici sau erupţie dentară.

Masajul are avantaje dovedite asupra sistemului nervos central. "Stimularea copilului prin atingere favorizează maturizarea sistemului nervos. Concret, se accelerează viteza de mielinizare a fibrelor nervoase. Mielinizarea este procesul prin care fibrele nervoase se acoperă cu mielină în timpul dezvoltării nervilor. Mielinizarea este completă la vârsta de 2 ani", explică dr Nicoleta Bobe. Tot cu ajutorul masajului se realizează îmbunătăţirea activităţii sistemului nervos şi relaxarea acestuia. La început, masajul îi provoacă o stare de stres copilului, dar, în timp, el învaţă că mişcările efectuate de părinte îi creează plăcere. Calitatea somnului e mult mai bună după masaj. Se ştie că mulţi copii au probleme cu somnul în primul an de viaţă. Acestea pot fi rezolvate cu ajutorul masajului.

Un alt avantaj al masajului este stimularea nervului vag, cel care controlează atât activitatea aparatului digestiv, cât şi a aparatului respirator. Aşa se explică de ce masajul abdominal ajută digestia. De asemenea, stimularea nervului vag favorizează secreţia de hormoni digestivi şi enzime digestive. În ceea ce priveşte respiraţia, studiile au dovedit că masajul îmbunătăţeşte activitatea respiratorie prin creşterea capacităţii pulmonare.

Alte beneficii directe ale masajului sunt ameliorarea circulaţiei sangvine şi creşterea tonusului muscular. Mişcările specifice masajului duc la dezvoltarea muşchilor de la nivelul mâinilor şi picioarelor, spatelui, gâtului, toracelui. Totodată s-a constatat că bebeluşii alintaţi în fiecare seară prin masaj au un ritm de creştere mai bun decât cei care nu beneficiază de această terapie.

Potrivit medicului Nicoleta Bobe, masajul reprezintă şi un factor de călire a organismului. S-a dovedit ştiinţific că în timpul masajului creşte numărul de limfocite killer, cele care distrug celulele infectate cu agenţi patogeni.

Formă de comunicare

Masajul este o formă de comunicare care ajută foarte mult la întărirea legăturii sufleteşti dintre părinte şi copil. Starea de spirit a părintelui influenţează dispoziţia copilului şi invers. De exemplu, dacă părintele este stresat la începutul masajului, el se va relaxa pe parcurs, când va începe să îşi alinte copilul şi va observa că îi face bine micuţului, care este vesel, zâmbeşte, gângureşte. Totodată, în cazul în care copilul este agitat la începutul masajului, el se va linişti dacă părintele este calm, îl alintă cu mişcări blânde, îi vorbeşte şi îl priveşte în ochi. Astfel, masajul este un bun prilej pentru ca atât părintele, cât şi copilul să înveţe a comunica unul cu altul. Masajul îi oferă tatălui posibilitatea de a comunica din toate punctele de vedere cu bebeluşul: verbal, vizual, auditiv şi tactil.

Datorită efectuării masajului creşte capacitatea părintelui de a deveni mai receptiv la nevoile copilului său, exprimate în primul an de viaţă mai mult prin comunicarea nonverbală (gesturi, reacţii emoţionale: râs, plâns, nervozitate etc.). Ocupându-se zilnic de masajul şi băiţa bebeluşului, tatăl începe să îi cunoască atât starea de spirit, cât şi starea de sănătate. Astfel, masajul devine şi un mijloc de observare a eventualelor semne precoce ale unei boli.

Practicarea masajului îl ajută pe tată să scape de stresul emoţional provocat de grija de a nu-i face rău bebeluşului. Pe măsură ce îi face masaj în fiecare zi, tatăl capătă încredere şi nu-i mai este teamă să execute mişcările respective, ba, dimpotrivă, descoperă împreună cu copilul că masajul este un minunat moment de distracţie.

SFAT. Când este cel mai bun moment pentru masaj? Dr Nicoleta Bobe recomandă efectuarea masajului seara, înainte de baie. De ce? Pentru că masajul se face cu un ulei care trebuie îndepărtat de pe piele. Altfel, uleiul provoacă iritaţii ale pielii. Se vor folosi numai uleiuri speciale pentru bebeluşi, fără parfum sau substanţe chimice. Masajul trebuie făcut când copilul nu are burtica plină, dar nici nu îi este foame. Este bine să treacă 40-50 de minute de la momentul mesei.

PREMATURI. În cazul prematurilor, masajul este şi mai important, pentru că favorizează formarea legăturilor între neuroni, care pot suplini zonele cerebrale afectate de traumele produse din cauza naşterii înainte de termen. Tot cu ajutorul masajului este reglat tranzitul intestinal al prematurilor, ştiut fiind că aceştia suferă frecvent de constipaţie, fiindcă au musculatura abdominală slab dezvoltată. De asemenea, masajul îi ajută pe bebeluşii născuţi prematur să respire mai uşor, mulţi dintre ei având dificultăţi în respiraţie, pentru că aparatul lor respirator nu este maturizat complet.

CUM SE FACE. Mâinile părintelui care face masaj trebuie să fie curate şi calde, unghiile tăiate scurt. El va pune în palmă câteva picături de ulei, pe care îl încălzeşte 1-1,5 minute, după care îl aplică pe toată suprafaţa corpului copilului. Ordinea în care se masează părţile corpului, sensul mişcărilor vor fi învăţate de părinte de la medicul pediatru. El este singurul în măsură a recomanda masajul adecvat nivelului de dezvoltare şi eventualelor tulburări ale copilului. Altfel există riscul de a-i face mai mult rău decât bine. De exemplu, masarea unei zone încordate nu face decât să accentueze contractura musculară.