Căldură mare!

Efectele caniculei trebuie prevenite pentru confortul şi sănătatea noastră, prin câteva modificări ale ambientului şi stilului de viaţă. Activităţile exterioare trebuie limitate între orele 10-17. Dacă nu puteţi evita acest lucru, faceţi pauze dese, la umbră.

Pregătiţi-vă locuinţa din timp. Dacă este posibil, montaţi aparate de aer condiţionat sau ventilatoare (deşi acestea din urmă sunt eficiente doar până la temperaturi de 30-32 gr. C). Puneţi la ferestre jaluzele şi draperii, eventual folii de aluminiu care reflectă căldura. Dacă nu aveţi alte posibilităţi, staţi câteva ore zilnic într-un spaţiu dotat cu aer condiţionat. Când gătiţi, încercaţi să folosiţi aragazul sau cuptorul noaptea sau dimineaţa devreme, pentru a nu creşte temperatura din locuinţă. Faceţi mai multe duşuri călduţe pe zi. Dacă mergeţi cu maşina folosiţi aerul condiţionat sau creaţi un curent de aer prin deschiderea geamurilor şi nu lăsaţi copiii închişi în maşină. Hidratarea este deosebit de importantă, dar mai ales modul în care o faceţi. Este de preferat să beţi frecvent apă, fără să aşteptaţi să vă fie sete: un pahar la 1-2 ore, iar dacă temperaturile sunt foarte ridicate sau desfăşuraţi un efort fizic mare, 2-4 pahare. Nu e sănătos să înlocuiţi apa cu băuturi carbogazoase sau chiar cu sucuri naturale dulci. Acestea pot fi consumate fireşte, dar nu în exces. Toate băuturile alcoolice au efect diuretic, fiind contraindicate. Nu trebuie să luaţi tablete de sare pentru a compensa pierderile minerale. Acest lucru se face suplimentând dieta cu fructe şi legume proaspete. Mesele nu trebuie să fie abundente sau consistente, pentru a nu îngreuna digestia. Hainele trebuie să fie uşoare, lejere, din materiale naturale, deschise la culoare, completate cu pălărie, ochelari, chiar umbrelă de soare şi cu folosirea unei loţiuni de protecţie solară. Persoanele vulnerabile (copiii, adolescenţii, vârstnicii, bolnavii cronici) trebuie supravegheate cu atenţie în această perioadă. Primele semne care indică reacţii la caniculă sunt: sete intensă, transpiraţii, dureri musculare, oboseală, ameţeli, cefalee, greţuri, vărsături, leşin, creşterea frecvenţei cardiace şi respiratorii. Dacă nu se intervine, temperatura corporală creşte, pielea devine roşie, caldă (dar uscată), durerile de cap se înteţesc, apar dezorientarea, confuzia, convulsii şi chiar pierderea cunoştinţei.

Persoana trebuie transportată într-un loc răcoros (o cameră unde există aer condiţionat sau undeva la umbră), stropită cu apă şi hidratată. În cazurile mai grave, se pot pune comprese reci pe frunte şi câteva pungi de gheaţă pe ceafă, spate, axile sau inghinal, dar nu direct pe piele. O altă metodă rapidă de scădere a temperaturii este de a o uda sau înveli în cearşafuri ude, asezând-o apoi lângă un ventilator. Nu trebuie să i se dea lichide, dacă este confuză, fiind în pericol de a se îneca. Dacă starea ei se agravează, trebuie cerut ajutorul unui medic.