Care e cel mai destept organ?

La un moment dat ai putea sa-ti pui intrebarea: care este cel mai destept organ din corpul omului? Fiindca vrem, nu vrem, clasamente se pot face in orice zona omeneasca. Si daca se alege cel mai merituos elev dintr-o clasa si daca se vorbeste despre sefii de promotie in facultate, de ce sa nu iti pui problema daca exista un clasament al desteptaciunii si printre organele ce alcatuiesc fiinta umana?

INIMA – MOTORUL VIETII

Am fost tentat sa fac o comparatie si sa zic la o sueta ca mi se pare mai destept ficatul decat motorul vietii, adica inima. Desi se ocupa cu necazurile suferite de ficat in urma infectiei cu virusurile A, B, C si asa mai departe, deci ar putea sa fie subiectiv prin partizanat cu unul din obiectele muncii lui – ficatul, profesorul Adrian Streinu Cercel, manager general al Institutului National de Boli Infectioase "Matei Bals", a luat apararea inimii. Spune profesorul Adrian Streinu Cercel ca teoria aceea cum ca inima este un muschi care pompeaza sange s-a dovedit a fi o teorie simplista, fiindca stimularea electrica a contractiilor inimii este un proces de mare rafinament si complexitate. Iar dereglarea acestor ritmuri normale inseamna gravele tahicardii, fibrilatii, palpitatii, si s-a deschis drumul unei noi discipline medicale: aritmologia.

Un important medic de inima, doctor Gabriel Tatu Chitoiu, medic primar cardiolog la Spitalul de Urgenta Floreasca, explica foarte limpede cum se transmit poruncile prin fluxuri electrice in inima. Intr-un fel, acest sistem de comenzi seamana cu organizarea intr-o uzina. Cel mai mare este directorul general, care da ordine pe scara ierarhica directorului adjunct, cel ce transmite mai departe sarcinile maistrilor si care dau dispozitii muncitorilor. Daca directorul general al inimii, nodul sinusal, nu poate sa mai dea porunci, ii revine sarcina elaborarii de dispozitii directorului adjunct, adica nodului atrioventricular, care insa are puteri mai mici si comanda pulsatii mai putine. Daca nici directorul adjunct nu-si mai poate indeplini misiunea, ordine catre muncitori dau maistrii, dar fluxurile electrice dirijate de maistri sunt mai rare, fiindca si competentele lor sunt mai mici. Necazul apare insa, cand in curtea uzinei apar niste lideri sindicali rebeli, care dau alte ordine catre muncitori pe cai anormale si atunci apar tulburarile de ritm.

Fluxuri electrice, dezordonate circula pe "conductori" nenormali, nefiresti, iviti in muschiul inimii si atunci se instaleaza aritmiile, adica tahicardiile, fibrilatiile, tahicardiile paroxistice, palpitatiile. Uluitoare este aceasta structura de comanda in interiorul inimii. Tocmai de aceea, inima este considerata un organ foarte destept.

RINICHIUL – UN MARE GENTLEMAN

Medicina a recunoscut ca rinichiul este un mare gentleman, ca rinichiul este un fel de campion al atitudinii generoase, al purtarii de boier. Nu numai ca rinichiul filtreaza otravurile din organism si le elimina pe calea urinei, dar rinichiul sesizeaza cand un alt organ este saracit de energie si atunci el da o mana de ajutor si cedeaza o parte din propria energie catre alt organ, aflat in suferinta de energie. De aceea se zice ca rinichiul este un veritabil domn.

CREIERUL DIN INTESTIN

A fost o vreme cand unii dadeau a sfidare din mana "ce mare scofala sunt intestinele astea? Iaca niste mate, niste tuburi prin care se elimina deseurile organismului". Minimalizarea mecanismelor din "matele alea" este o mare greseala. Ba, din contra, s-a impamantenit tot mai mult expresia justificata de "creierul din intestin". In intestin se zice cum ca ar exista chiar mai multi neuroni decat in creier. In intestine se desfasoara procese de mare complexitate.

In intestinul subtire are loc digestia, deci absorbtia in organism a substantelor folositoare din alimente, dupa cum in intestinul gros se desfasoara un complicat mecanism de absorbtie a apei in asa fel incat, in urma unei functionari normale, scaunul trebuie sa nu fie nici prea tare, nici prea moale. Si mai exista un alt proces foarte important in intestinul gros, acea motilitate, acele miscari succesive precum unduirea unei rame, in masura a impinge pe portiuni materiile fecale prin colon.

Foarte usor aceste mecanisme se pot da peste cap si niste comenzi nervoase dereglate pot duce fie la chinuitoare constipatii, fie la diaree rebela, fie la o proasta asimilare a elementelor importante in organism. Este suficient sa se instaleze un stres, o stare emotiva, inainte de examene, pentru ca sa apara o nedorita dereglare a intregului sistem colonic. Tot mai mult se vorbeste despre sindromul colonului iritabil, acea tulburare avand si motivatie nervoasa, care ii impinge pe unii spre constipatii, pe altii spre episoade diareice, pe unii in imprevizibile alternante constipatie – diaree.

LABORATOARELE FICATULUI. Numit marea uzina chimica a organismului, ficatul are functii multiple si complexe de sinteza si de transmitere a diverselor substante. Supravietuirea fara ficat este de doar cateva ore. In laboratoarele ficatului se prelucreaza sangele, curatandu-l de toxine, si in ficat are loc inclusiv metabolizarea, de exemplu, a alcoolului, considerat unul din inamicii ficatului. ATENTIE LA ALCOOL! Daca esti tentat de sportul paharului si ii dai mai mult ficatului decat 13 grame de alcool pur in 24 de ore, cantitatea pe care o poate metaboliza ficatul, acest pretios organ, este supus la mari oboseli si alcoolul in surplus nu mai poate fi degradat, iar ficatul nu mai are ragaz sa-si refaca acea capacitate de metabolizare, astfel ca se ajunge la hepatite cronice, se produc inflamatii in ficat si apare riscul de ciroza. Mai grav este cand zonele inflamate se tranforma in zone de fibroze, un fel de cicatrice care scot din circuitul functionarii multe celule hepatice.