De la 1 iunie, medicamente pe reţeta electronică

Reteta electronica si cardul de sanatate vor permite eliminarea substantiala a fraudei din sistemul de sanatate, evaluata de chiar presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Lucian Duta, la 200-300 de milioane de euro din totalul de aproximativ 5 miliarde de euro, bugetul CNAS.

Reteta electronica va fi operabila de la 1 iunie, iar distributia cardului de sanatate va incepe de la 1 august, cu o intarziere de cinci ani. "Potrivit Legii sanatatii 95/2006, cardul national de sanatate trebuia sa fie introdus pana la sfarsitul anului 2007. Acest lucru nu s-a intamplat, si abia la 1 august va putea incepe distributia cardului national de sanatate", spune presedintele CNAS.
Cardul national, impreuna cu prescriptia electronica si cu dosarul electronic fac parte din ceea ce presedintele CNAS a numit "Platforma informatica a asigurarilor de sanatate – PIAS".

In opinia presedintelui CNAS, avantajele prescriptiei electronice sunt multiple: permite siguranta tratamentului, reduce riscul complicatiilor prin evitarea erorilor de prescriere, asigura acuratetea informatiei. "Altfel spus, sistemul va sesiza erori in prescriere, cum ar fi, de pilda, medicamente cu efecte terapeutice contradictorii."

Doina Mihaila, presedintele Federatiei Patronatului Medicilor de Familie (FPMF), propune ca o perioada ambele prescriptii sa functioneze in paralel. "Pentru farmacii, introducerea retetei electronice este salutara, pentru ca pe o reteta cu erori de prescriptie trebuia sa plateasca farmacistul", considera Clara Popescu, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor.

Cat priveste cardul, de la 1 august vor fi livrate cate un milion pe luna, iar in noiembrie, folosirea acestuia va fi experimentata intr-un singur judet. Valoarea unui card este de aproximativ doi euro, fiecare asigurat existent pe lista unui medic de familie urmand sa beneficieze de acesta.

Teoretic, totul este pus la punct: pana la finele acestui an, fiecare asigurat va avea in buzunar cardul de sanatate, iar medicul va prescrie tratamentul in format electronic. Concret insa, sunt aspecte esentiale, care nu sunt complet clarificate. Primul, decisiv, de altfel, este cine plateste cititoarele de card. Doina Mihaila, presedintele FPMF, in repetate randuri, a cerut CNAS sa suporte costurile acestora, "intrucat sunt destul de scumpe". Pe aceeasi pozitie se plaseaza si Clara Popescu, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, in conditiile in care, subliniaza aceasta, "toate cheltuielile de informatizare a farmaciilor au fost sustinute de farmacisti".

Doar ca la aceasta chestiune presedintele CNAS nu da un rapsuns categoric absolut necesar, dat fiind termenul strans, respectiv 1 august, cand este preconizata intrarea in vigoare a cardului de sanatate. Al doilea aspect il reprezinta pacientul neasigurat, pentru ca aceste componente electronice – reteta, card, dosar – vizeaza doar asiguratul, persoana contribuie la fondul de asigurari de sanatate, aflata pe lista unui medic de familie. Dar, evident, se pune intrebarea ce face somerul, omul fara nici un venit, bantuit de boli. Raspunsul ni-l da chiar presedintele CNAS: "Va face ca si pana acum". Pai asta inseamna ca acesti amarati se vor duce, "ca si pana acum", la camerele de garda ale spitalelor, care n-au prevazute in bugetul anual o rubrica si o suma pentru aceasta categorie de pacienti.

In ultimii cinci ani (2006-2011), fondurile alocate sanatatii au crescut de la aproximativ 10 miliarde de lei la peste 19 miliarde de lei. In aceeasi perioada, cheltuielile in spitale au crescut de la aproape 5 miliarde de lei la 7 miliarde de lei. In 2011, in totalul cheltuielilor din sistemul de sanatate, cele cu medicamentele au reprezentat 36% si cele cu spitalele, 38%.