Efectele secundare ale interferonului

Virusul hepatitei C incepe sa semene tot mai tare cu un blestem, viclenia acestui virus, care-si schimba mereu structura, face ca nici pana azi sa nu fie pus la punct un vaccin, iar lupta cu infectia cronica de ficat provocata de acest "C" se poarta la baioneta.

Pentru a limita consecintele acestui virus se administreaza tratamentul cu interferon si ribavirina. Exista si forma peghilat a acestor medicamente cu eficienta mai mare, forma peghilat se administreaza doar o data pe saptamana. Profesorul doctor Adrian Streinu Cercel, directorul general al Institutului National de Boli Infectioase "M. Bals", explica strategia in aceste tratamente, menita sa impiedice instalarea hepatitei cronice si cirozei.

Interferonul ataca virusul C, iar ribavirina consolideaza actiunea interferonului. Dar acest tratament aduce cu el si efecte secundare mari, nedorite. Interferonul lezeaza maduva osoasa si afecteaza producerea de catre aceasta maduva a globulelor albe si a trombocitelor. Si ribavirina da efecte secundare, ea produce imputinarea globulelor rosii, deci provoaca anemii. Purtatorii de virus C care suporta la cote maxime tratamentul au sanse mari, de 86%, de vindecare. Purtatorii de virus C care sunt afectati de efectele secundare ale acestor medicamente trebuie sa urmeze o terapie diminuata, ei au doar 46% sanse de stabilizare a bolii. Daca dupa trei luni nu se mai depisteaza incarcatura virala si probele biologice ies bine, unii se pot chiar vindeca. Altii au sansa de a-si stabiliza boala cronica de ficat, se franeaza multiplicarea virusului si se limiteaza fenomenul de fibrozare. Pentru cei care nu reactioneaza la terapia standard exista variante alternative de tratament pentru a nu se accentua fibrozarea.