x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Susurul de izvor în plămâni

Susurul de izvor în plămâni

de Florin Condurateanu    |    24 Feb 2011   •   17:17
Susurul de izvor în plămâni

153551-thinkstock-92243679.jpgInsuficienţa cardiacă, cea care în­gro­zeşte, fiind cunoscută în popor ca o boa­lă a naibii de gravă, o ultimă staţie îna­intea grefei de inimă, ei bine, această maladie este de fapt o conse­cinţă a altor boli. Ca să ajungi la insu­fi­cienţă cardiacă trebuie să fi suferit de cardiopatie cronică, de valvulo­pa­tii, de infarct, de hipertensiune, de arit­mii, de prea multă secreţie din ti­ro­i­dă. Tocmai de aceea, tratamentul in­su­ficienţei cardiace trebuie să în­ceapă cu terapii pentru bolile de bază, enunţate mai sus.

Principalele simp­to­me ale insuficienţei cardiace sunt res­piraţia gre­oa­ie şi în efort, dar chiar şi în repaus, inundarea plămânilor cu lichid (en­fizem), ţesuturile pline cu apă (ede­me), pierderi de lichid prin pie­­le. Apar şi dureri în dreapta ab­do­me­nului, din pricina măririi fica­tului. Dar apar şi alte semne ale insufi­ci­enţei cardiace, venele jugulare – adi­că venele gâtului – sunt dilatate. La as­cultarea cu stetoscopul, inima face un zgomot de galop de cai. Insufici­enţa cardiacă are patru grade de se­ve­ritate. Acestea se evaluează după gre­u­tatea respiraţiei, dar şi după mo­dul în care bolnavul mai poate munci. Dacă tratamentul dă roade, există po­sibilitatea ca insuficienţa inimii să facă pasul înapoi.

De asemenea, dacă boa­la care a provocat insuficienţa car­diacă este bine tratată, insuficienţa ini­mii va regresa. Continuă să explice această gravă boală a inimii profesor universitar doctor Daniela Bartoş, şef de secţie medicină internă la Spi­ta­lul Clinic de Urgenţă Floreasca. Dacă de vină pentru insuficienţa car­di­acă a fost infarctul, se acţionează îm­po­triva infarctului, adică se face re­vascularizarea cordului. Cu alte cu­vinte, se fac by-pass-uri sau se sparg cheagurile de sânge, montându-se stenturi pentru menţinerea vasului bol­nav în stare dilatată. În caz de aritmii, se fac terapii medicamentoase pen­tru obţinerea unui ritm cât mai nor­mal al inimii. Dacă hipertensiu­nea arterială a condus la insuficienţă car­diacă, această tensiune mare se tra­tează zilnic cu medicamentele prescrise de cardiolog. Dacă o excesivă funcţionare a glandei tiroide a dus la insuficienţă cardiacă, se iau medicamente pentru frânarea secreţiei prea mari de hormoni tiroidieni. Bolnavii de insuficienţă cardiacă trebuie controlaţi la trei luni.

×