x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Apa la genunchi

de Florin Condurateanu    |    29 Noi 2005   •   00:00
Apa la genunchi

SANATATEA ADULTULUI
"Vai, vai! Ce mi s-a intamplat la genunchi, am facut apa la genunchi!" Doctor Rodica Marinescu, medic primar la Clinica de Ortopedie a Spitalului Colentina, arata ca acumularea de lichid in articulatii, mai ales in genunchi reprezinta un semn ca acolo se intampla ceva.
SANATATEA ADULTULUI
"Vai, vai! Ce mi s-a intamplat la genunchi, am facut apa la genunchi!" Doctor Rodica Marinescu, medic primar la Clinica de Ortopedie a Spitalului Colentina, arata ca acumularea de lichid in articulatii, mai ales in genunchi reprezinta un semn ca acolo se intampla ceva. Excesul de lichid articular semnaleaza ca a avut loc un traumatism cu entorsa sau chiar cu lezarea ligamentelor, sau acel lichid anunta ca e o faza a unei boli reumatismale, de exemplu, a unei poliartrite reumatoide.

Alarma


Apa la genunchi suna alarma ca o cauza iritativa a necajit sinoviala, adica acea membrana care captuseste articulatia si ca urmare genunchiul a produs lichid in exces. Daca e vorba doar de afectarea unui menisc sau a unui cartilaj, lichidul apare dupa 4 - 6 ore de la ivirea momentului dureros. Daca insa entorsa a fost de amploare mai mare si s-a rupt si un ligament incrucisat, dupa traumatism, lichidul apare la numai doua ore.

Cu cat se strange mai mult lichid in genunchi, durerea este mai mare. Unii cer sa le fie scos prin punctie lichidul din genunchi. Dar asta este o amagire, deoarece nu se actioneaza asupra cauzei si lichidul se reface. Daca in urma punctiei, in lichid apar si urme de sange e semnul ca s-a rupt si un ligament incrucisat. Inceputul sfarsitului

Un mare profesor de ortopedie avea o vorba: "Ruperea ligamentului incrucisat anterior e inceputul sfarsitului genunchiului". Ligamentele incrucisate au rolul de a crea stabilitate in functionarea genunchiului. Altfel rotula s-ar deplasa brambura, genunchiul ar fugi si nici o miscare a piciorului n-ar fi sigura. Cand genunchiul functioneaza in regim de instabilitate, se grabeste uzura, apare o distrugere a cartilajului articular si creste frecarea in genunchi, ajungandu-se la situatia cumplita cand se freaca os pe os. Tocmai de aceea se impune repararea ligamentelor incrucisate cand acestea s-au rupt, producand si lichid in genunchi, dupa traumatism.

Ligamente incrucisate


Repararea ligamentelor incrucisate nu e o tehnica usoara. Ea presupune grefarea unui nou ligament.

Care este cel mai bun tesut pentru grefa destinata ligamentului incrucisat? Grefa in stare sa se comporte cat mai aproape de ligamentul initial. Aici medicina a incercat mai multe solutii si chiar a polemizat pe aceasta tema. A fost utilizata si laudata grefa luata din prima treime a tendonului ce leaga rotula de tibie.

Aprecierea pozitiva venea de la faptul ca grefa din acest tendon avea si o pastila osoasa din tibie, dar si o a doua pastila osoasa din rotula. Prezenta acestor portiuni osoase sporea considerabil rezistenta grefei, iar grefa era bine acceptata de organism. Aceasta grefa functiona foarte bine ca stabilizator al genunchiului. Dar exista si un dezavantaj. Genunchiul nu se mai indoia la fel de mult ca inainte, plus celalalt inconvenient constand din durerile aparute in spatele rotulei, fiindca de acolo se extrasese o portiune de tendon rotulian.

S-a trecut apoi si la o alta rezolvare. S-au recoltat tendoane fara pastile osoase prelevate tot din partea interna a genunchiului, tot din zona rotulei. Si aceasta solutie a adus cu ea unele dezavantaje. Grefa avea o elasticitate mai mare decat ligamentul rupt si grefa se lungea cu trecerea timpului, producand ceva instabilitate in genunchi. Si acceptarea de catre organism a fost ceva mai dificila, pentru ca nu existau pastile osoase.

Incepand cu 1990, se recolteaza grefe si de la oamenii in moarte clinica. S-a mai lansat o moda: prelevarea de grefe de la tendonul calcaiului. Una peste alta inca nu exista o grefa ideala pentru repararea ligamentelor incrucisate, rupte in genunchi.

Daca apa din genunchi este provocata de un efort intens, de exemplu, urcarea unei scari inseamna ca poate fi de vina un factor mecanic, spre pilda, o ruptura de menisc, de regula menisc intern. Dar acest necaz la menisc se asociaza si cu dureri aparute la genuflexiuni, la urcarea scarilor, la opriri bruste sau mers pe un teren denivelat.

Sfatul medicului


Daca meniscul este rupt si genunchiul ramane indoit este o mare greseala sa se incerce deblocarea lui prin fortare, caci intinzand genunchiul in mod fortat, bucati din meniscul rupt se desprind si se misca in articulatie provocand blocaje. Ca sa nu mai amintim pericolul aparut prin fortarea genunchiului indoit si anume ca o eventuala ruptura mica de menisc sa devina o ruptura de amploare, spune medicul primar ortoped Rodica Marinescu.

STIRI
ARTRITA. Dr. Mark E. Cook si colegii sai de la Universitatea Wisconsin Madison afirma ca branzeturile contin grasimi care au efect antiinflamator si care regleaza reactiile imune ale organismului. Este vorba despre o varianta a acidului linoleic conjugat, care se gaseste in unele grasimi de origine animala. Aceste grasimi previn procesele inflamatorii si reactiile imuno-patologice in cazul artritei, reumatismului. Ele actioneaza similar analgezicelor si antiinflamatoarelor. Cercetatorii afirma ca daca s-ar adauga acid linoleic conjugat in procesul de fabricatie a branzeturilor sau iaurturilor, atunci efectul antiinflamator ar fi si mai puternic.

GANTERE. Exercitiile fizice sunt de ajutor in terapia poliartritei reumatoide. Un studiu publicat in Annals of the Rheumatic Diseases arata ca exercitiile fizice cu gantere pot creste capacitatea de munca, dar si tonusul emotional al bolnavilor cu artrita reumatoida. Medicii au analizat modificarile de tesut osos dupa ce pacientii au facut asemenea exercitii fizice o perioada mai lunga de timp si au descoperit ca simptomele bolii au scazut in intensitate. De asemenea, bolnavii au avut nevoie de mai putine medicamente.

DURERI DE CRESTERE. Baietii cu varste intre 10 si 14 ani sunt predispusi la boala Osgood-Schlatter, o tulburare asociata cu cresterile bruste din adolescenta. Este caracterizata prin dureri si edem dedesubtul rotulei. Muschiul cvadriceps, localizat pe partea anterioara a coapsei, trage permanent de tendonul afectat, provocand aceasta afectiune. Tulburarea persista intre sase luni si un an si dispare fara tratament. Cat timp prezinta aceste simptome, copilul trebuie sa evite alergarea, sariturile si statul pe vine.
×
Subiecte în articol: genunchi grefa lichid