x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Bacteriofagii din locuința ta. Cum ne salvează viața virușii din periuța de dinți și capul de duș

Bacteriofagii din locuința ta. Cum ne salvează viața virușii din periuța de dinți și capul de duș

de Redacția Jurnalul    |    10 Oct 2024   •   18:15
Bacteriofagii din locuința ta. Cum ne salvează viața virușii din periuța de dinți și capul de duș
Sursa foto: pexels.com

Periuța de dinți și capul de duș sunt medii propice pentru dezvoltarea microorganismelor din cauza mediului cald și umed în care se află.

Un studiu recent arată că există sute de viruși prezenți în aceste obiecte din baie. Însă vestea bună este că sunt benefici pentru sănătate, potrivit CNN.

Se numesc bacteriofagi și, așa cum arată și numele, omoară bacteriile. Au formă de trepied iar activitatea lor este de a vâna, a ataca și a înghiți anumite specii de bacterii. 

„Numărul de viruși pe care i-am găsit este absolut incredibil”, spune Erica Hartmann, profesor asociat la Școala de Inginerie McCormick a Universității Northwestern, care a coordonat studiul. „Am găsit mulți viruși despre care știm foarte puțin, și mulți alții pe care nu i-am mai văzut până acum. Este uimitor cât de multă biodiversitate neexploatată se află în jurul nostru.”

Cercetătorii au studiat mostre de biofilme - comunități de microorganisme lipicioase atașate de o suprafață - de pe 34 de periuțe de dinți și 92 de capete de duș pentru a ajunge la concluziile, care au fost publicate miercuri în revista Frontiers in Microbiomes.

Ei colectaseră deja probele în cadrul unui studiu anterior care a investigat tipurile de bacterii care locuiesc în aceste obiecte pe care le folosim în fiecare zi.

„Unul dintre lucrurile pe care am început să le facem este ca, din aceleași tipuri de probe, să analizăm nu doar ce bacterii sunt acolo, ci și ce bacteriofagi sunt”, a afirmat Hartmann, pentru CNN.

Bacteriofagii, soluția naturală împotriva infecțiilor

Bacteriofagii sunt utilizați în studiile clinice ca o potențială soluție la problema în creștere a rezistenței la antibiotice. Prin infectarea și replicarea în interiorul unei bacterii gazdă, ei ar putea ucide agenții patogeni și ar putea constitui baza unor noi medicamente pentru tratarea bacteriilor rezistente la antibiotice.

„Există, de asemenea, interes pentru conceperea unor medicamente poate mai sofisticate, astfel încât, în loc să luați un antibiotic cu spectru larg și să vă distrugeți întregul microbiom, să puteți lua acest medicament care să afecteze doar agentul patogen și să lase restul microbiomului intact”, spune Hartmann.

În SUA, apar în fiecare an peste 2,8 milioane de infecții rezistente la antimicrobiene.

OMS cataloghează această problemă drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial, deoarece ar putea face ca tratamentele medicale standard, precum intervențiile chirurgicale, operațiile cezariene și chimioterapia, să devină mult mai riscante.

Prin secvențierea ADN-ului bacteriilor și apoi examinarea bacteriofagilor corespunzători cu ajutorul unor „analize computerizate destul de complicate”, cercetătorii „au reușit să ne spună foarte multe despre ceea ce se află de fapt acolo”, a declarat Joe Parker, cercetător principal la Centrul Național pentru Inovare în Biofilme din Regatul Unit, care nu a fost implicat în studiu.

Cercetătorii spun că au identificat 614 viruși diferiți în probe, deși Hartmann a adăugat că probabil au fost mult mai mulți deoarece aproape fiecare probă conținea o constelație unică de microbi.

Parker remarcă faptul că au identificat probabil „un minim de 22 de bacteriofagi în aceste probe și, în funcție de unde tragi linia în ceea ce privește analiza datelor, care este un model computerizat, ar putea exista peste 600 de tipuri diferite de fagi”.

Pe capetele de duș, mulți dintre microbi proveneau din surse de apă, iar cei de pe periuțele de dinți proveneau dintr-un amestec de salivă umană și mediul înconjurător.

„Există o cantitate enormă de diversitate microbiană. Și pentru fiecare bacterie există zeci, sute sau chiar mii de viruși care o infectează”, a explicat Hartmann, menționând că și virușii suferă mutații foarte rapide.

Ea a emis ipoteza că o bacterie din gură s-ar putea transfera pe periuța de dinți, luând virușii cu ea - iar aceștia ar putea continua să evolueze pe periuța de dinți.

„Astfel, este posibil să existe viruși care sunt practic endemici pe periuța de dinți și care nu se găsesc nicăieri altundeva pe pământ. Aceasta este doar o ipoteză care ar putea explica cantitatea enormă de diversitate”.

Deși ideea că locuințele noastre adăpostesc atât de multe creaturi minuscule poate părea tulburătoare, Hartmann crede că ar trebui să învățăm să ne apreciem micii oaspeți.

„Microbii sunt peste tot, tot timpul... Nu am fi capabili să ne digerăm mâncarea sau să ne apărăm de infecții dacă nu am avea microbii noștri”, a declarat Hartmann. „Oricât de mult am putea reacționa inițial cu un mic factor de dezgust, cred că este foarte important să abordăm lumea microbiană cu un sentiment de uimire și de curiozitate, că acestea sunt de fapt lucruri care fac mult bine și adăpostesc un potențial enorm pentru biotehnologie.”

Trebuie precizat faptul că tratamente pe bază de bacteriofagi se realizează în unele țări, precum Georgia, Letonia, Republica Moldova pentru a trata diverse infecții. 

×