Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se așteaptă ca noile reglementări să aducă o presiune suplimentară pentru un sector care se confruntă deja cu suprasaturarea pieței din cauza modei care se schimbă rapid și a costurilor operaționale în creștere. Unele textile reutilizabile și reciclabile sunt incinerate ca deșeuri reziduale, deoarece nu pot fi vândute sau depozitate pe termen lung. De asemenea, piața îmbrăcămintei second-hand din UE este saturată, opțiunile de reciclare sunt inconsecvente și vânzările cu amănuntul sunt sub așteptări. În prezent, industria textilă a devenit unul dintre cei mai mari poluatori la nivel global, iar impactul hainelor asupra mediului este comparabil cu cel al plasticului.
În aceste condiții, trei asociații de mediu europene, RREUSE, ACR+ și Zero Waste Europe, au transmis Uniunii Europene o scrisoare prin care îi solicită acesteia și factorilor de decizie naționali să ia măsuri urgente pentru a preveni căderea unui sector economic important, odată cu implementarea completă a responsabilității extinse a producătorului (EPR) pentru textile. Semnatarii scrisorii solicită acordarea unei finanțări pentru reciclatori și să se ofere prioritate inițiativelor locale și regionale de reutilizare. O atenție specială ar trebui dată finanțării colectorilor și sortatorilor de textile, cu accent pe sprijinirea întreprinderilor sociale care promovează integrarea în muncă și prevenirea sărăciei pentru persoanele expuse riscului de excluziune socioeconomică. În plus, municipalitățile ar trebui să primească sprijin pentru înființarea și gestionarea sistemelor de colectare a textilelor. În octombrie, EuRIC Textiles, o ramură a Confederației Europene a Industriilor de Reciclare (EuRIC), și organizația nonprofit Municipal Waste Europe (AISBL) au declarat că industria europeană de sortare și reciclare a textilelor se confruntă cu o „presiune imensă” din cauza ofertei excesive de textile uzate și o scădere bruscă a cererii de pe piețele tradiționale de export.
Scrisoarea celor trei organizații de mediu susține că instalațiile de sortare se confruntă cu falimentul, din cauza volumelor crescute și a prețurilor în scădere. Aceasta sugerează că operatorii se străduiesc să găsească destinații pentru articole reutilizabile și nu le pot stoca pe termen nelimitat.
Noi reciclăm mai puțin de 15% din deșeurile textile
Normele care vor intra în vigoare vor da noi bătăi de cap autorităților române, pentru că țara noastră nu are infrastructura necesară pentru reciclarea textilelor, asta deși se știa de câțiva ani că de la 1 ianuarie 2025 acest lucru devine obligatoriu. România reutilizează şi reciclează mai puţin de 15% din deşeurile textile, arată datele Asociației Române pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX). Potenţialul este de 30%, dacă ar exista o colectare selectivă corectă, adică ceea ce ar trebui să se întâmple din ianuarie.
Ce trebuie să facă România
Începând cu 1 ianuarie 2025, primăriile din România vor fi obligate să asigure containere speciale pentru colectarea separată a textilelor, conform cerințelor Uniunii Europene. Deși mai au la dispoziție mai puțin de o lună pentru a pune la îndemâna cetățenilor aceste containere, administrațiile locale nu se înghesuie să facă acest lucru. Cel puțin la nivelul Bucureștiului containerele instalate deja pe străzi sunt în număr extrem de mic. Dar cea mai mare problemă a țării noastre este alta, și anume lipsa centrelor specializate pentru reciclarea textilelor. Situația de la noi nu este singulară, chiar la nivel mondial existând foarte puține unități care permit reciclarea acestor deșeuri în fibre reutilizabile. În aceste condiții, România va fi nevoită să exporte aceste deșeuri către alte țări care dețin infrastructura necesară, ceea ce înseamnă însă o creștere a costurilor.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să construiască cel puțin 26 de instalații de reciclare a deșeurilor textile. Pentru realizarea acestor instalații, PNRR alocă un buget de 220 de milioane de euro.
Citește pe Antena3.ro
ARETEX cere sprijinul autorităților
În România, deși există centre de colectare textile în vederea reciclării, sunt insuficiente prin comparație cu necesitatea identificată. La nivel național nu există organizații de transfer de responsabilitate (OTR) pentru industria textilă și nu există nici reglementări specifice cu privire la deșeurile textile, spun reprezentanții Asociației Române pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX). Numărul organizațiilor care colectează deșeuri textile este foarte mic, iar majoritatea acestor deșeuri sunt duse la fabricile de ciment, în vederea incinerării. „Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului, în România se generează anual aproximativ 250.000 de tone de deșeuri textile. Cu toate acestea, doar aproximativ 15% din deșeurile textile sunt colectate și reciclate în prezent în țară”, arată ARETEX .
Aceste cifre evidențiază discrepanța semnificativă între cantitatea de textile folosite și abandonate și eforturile actuale de colectare și reciclare. În absența unui sprijin substanțial din partea autorităților, multe companii se văd nevoite să suporte costuri suplimentare pentru implementarea sistemelor de colectare și reciclare a deșeurilor textile. Acest lucru poate afecta competitivitatea acestora pe piață și poate încetini progresul în direcția unei gestionări mai sustenabile a textilelor. De asemenea, lipsa unor politici clare de subvenționare sau de stimulare fiscală pentru companiile care investesc în tehnologii și infrastructură pentru reciclarea textilelor poate submina eforturile lor în acest sens. Fără un cadru legislativ și fiscal favorabil, este posibil ca multe companii să fie reticente să investească în soluții durabile pentru gestionarea deșeurilor textile. În acest context, este evident că există o nevoie acută de reforme legislative și de politici guvernamentale care să susțină și să promoveze reutilizarea și reciclarea textilelor în România. Acest lucru ar putea include și dezvoltarea unor parteneriate între sectorul public și cel privat pentru a îmbunătăți infrastructura de reutilizare și reciclare a textilelor și pentru a educa și sensibiliza publicul cu privire la importanța reutilizării și reciclării, mai susțin reprezentanții ARETEX.
Gropile de gunoi, sub asaltul deșeurilor
Țara noastră a devenit un punct de destinație pentru cantități mari de textile second-hand, care sunt aduse ilegal și ajung în gropile de gunoi, fără a fi procesate corespunzător. Explicația este una simplă și ea ține de taxele mici percepute pentru depozitarea deșeurilor comparativ cu alte țări. Pe de altă parte, reciclarea textilelor este o operațiune dificilă deoarece multe articole vestimentare sunt fabricate din amestecuri de materiale, cum ar fi poliesterul și bumbacul. Aceste materiale sunt foarte greu de separat și procesat, ceea ce face ca multe haine să ajungă la gropile de gunoi sau să fie arse.
„Având în vedere gravitatea situației, solicităm un mecanism de finanțare tranzitorie de urgență care să poată asigura supraviețuirea sectorului în perioada dintre începerea formală a colectării separate și implementarea EPR. Facem apel la UE și factorii de decizie naționali să propună un mecanism de finanțare, de exemplu prin instrumentele existente ale UE, cum ar fi Fondul pentru redresare și reziliență, mecanismul de Tranziție Justă sau împrumuturi de la BEI (Banca Europeană de Investiții - n.red.), urmând ca împrumuturile să fie returnate la nivel național odată ce EPR pentru textile este activ”.
din scrisoarea celor 3 organizații de mediu
Producătorii de haine, obligații în plus
Responsabilitate extinsă a producătorului (EPR) va însemna noi obligații pentru fabricanții de textile, după modelul producătorilor de băuturi care introduc pe piață ambalaje PET. Astfel, în cazul importatorilor sau producătorilor de haine, aceştia vor fi responsabili pentru costurile de gestionare ale deşeurilor respective.
Consumul de textile este în creștere
Potrivit Agenției Europene pentru Mediu, pentru a produce hainele purtate de o singură persoană pe parcursul vieții, sunt necesare 391 de kilograme de materii prime, 400 de metri pătrați de teren agricol și 9 metri cubi de apă. Se estimează că, până în 2030, consumul global de îmbrăcăminte și încălțăminte va crește cu 63%, ajungând de la 62 de milioane de tone, în prezent, la 102 milioane de tone. Îmbrăcămintea reprezintă 81% din consumul total de textile în spațiul comunitar, iar tendința de a folosi articole vestimentare pentru perioade tot mai scurte înainte de a fi aruncate este unul dintre principalii factori care alimentează supraproducția și consumul excesiv. Potrivit estimărilor Euratex (asociația companiilor din industria textilă din UE), în 2023 cifra de afaceri a companiilor din domeniul textil din Europa s-a ridicat la 170 de miliarde de euro, în creștere cu 2% față de 2022. În același timp, investițiile din domeniu au fost estimate la 4,5 miliarde de euro anul trecut.
Industria de textile, în statistici
- 95% din deșeurile textile pot fi refolosite, repurtate sau reciclate;
- Industria de haine și materiale textile se situează pe locul al treilea în topul celor mai mari poluatori din lume;
- O persoană cu venituri medii cumpără cu 60% mai multe articole de îmbrăcăminte față de acum 15 ani, iar acum 15 ani hainele erau păstrate pentru o perioadă de două ori mai lungă decât în prezent;
- Textilele nu se degradează ușor în gropile de gunoi, din cauza lipsei luminii soarelui și a oxigenului, iar incinerarea lor poluează aerul;
- Producția unei tone de haine consumă de 10 ori mai multă energie
decât producerea unei tone de oțel sau de sticlă;
- Prin reutilizarea fibrelor și textilelor nu mai sunt consumate materii prime noi, cum ar fi bumbacul, lâna sau fibrele sintetice.
