Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În schimb, candidata USR la alegerie prezidențiale, Elena Lasconi, calificată în turul al doilea al bătăliei pentru Palatul Cotroceni, a luat, în primul tur de scrutin, cu 653.432 de voturi mai multe decât a reușit să obțină, o săptămână mai târziu, Uniunea Salvați România la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. Interesant este că PNL a câștigat, la alegerile parlamentare, primul loc în județele Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Giurgiu și Ilfov, în condițiile în care, cu doar o săptămână înainte, candidatul la alegerile prezidențiale al formațiunii liberale, Nicolae Ciucă, a ieșit deseori pe ultimul loc, cu scoruri de două sau chiar trei ori mai mici. Prezența la ambele scrutinuri a fost asemănătoare, undeva în jurul cotei de participare de 9,4 - 9,5 milioane de voturi valabil exprimate la nivel național și în străinătate.
Pe măsură ce Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă publică procesele verbale privind numărarea, verificarea și centralizarea voturilor exprimate la alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senatul României, devine tot mai clar un detaliu care, săptămâna trecută, a creat doar suspiciuni ce nu puteau fi analizate, în legătură cu cauzele care au condus la scorul dezastruos obținut de PNL, pentru candidatul la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, în primul tur al scrutinului din data de 24 noiembrie 2024.
La fel, au fost ridicate suspiciuni serioase și cu privire la modul în care candidatul PSD la alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu, a putut fi detronat, mai întâi de pe primul loc, pe al doilea, după care să fie eliminat din turul al doilea la 2.470 de voturi distanță de către competitorul USR, Elena Lasconi, candidat al unui partid politic care, la alegerile locale și europarlamentare din data de 9 iunie 2024, a obținut un scor puțin peste 8 la sută.
Candidații puterii au rămas fără 800.000 de voturi
Ieri, la prânz, centralizarea voturilor pentru alegerea Senatului arăta că Partidul Social Democrat a primit, duminică, 1 decembrie 2024, din partea susținătorilor săi, un număr de 2.062.614 voturi. Ce să vezi, cu doar o duminică în urmă, candidatul PSD, Marcel Ciolacu, primea, în primul tur al alegerilor prezidențiale, doar 1.769.670 de voturi. Un calcul arată că, brusc, la o săptămână după primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, PSD a „făcut rost” de 292.854 de voturi în plus, voturi care a propulsat acest partid pe primul loc la Senat.
În același registru, la data de 24 noiembrie 2024, candidatul Partidului Național Liberal la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, reușea să strângă, în țară și în diaspora, 811.952 voturi. Culmea, o săptămână mai târziu, în data de 1 decembrie 2024, PNL a obținut, la alegerile parlamentare pentru Senatul României, 1.317.063 de voturi, ceea ce înseamnă cu... 505.111 voturi mai multe.
Apare, evident, întrebarea firească nu de unde au apărut aceste voturi în plus, pentru ambele partide mari din România, la alegerile parlamentare, ci unde au fost ele direcționate la alegerile prezidențiale. Esențial este de remarcat faptul că prezența la vot, atât în 24 noiembrie, cât și în 1 decembrie 2024, a fost asemănătoare, fără diferențe semnificative. Astfel, în 24 noiembrie, s-au prezentat la urne, în țară și în străinătate, 9.465.257 alegători cu drept de vot (52,5%), iar, la scrutinul legislativ din data de 1 noiembrie, au participat la procesul de votare 9.455.072 alegători (52,55%).
Citește pe Antena3.ro
Finalista USR a luat cu 560.000 de voturi mai multe
Un posibil răspuns, parțial, ce este drept, poate fi găsit din proiecția voturilor exprimate în favoarea celorlalți competitori politici și a partidelor din care provin la cele două scrutinuri electorale.
În context, USR a primit, la alegerile parlamentare pentru Senat, la data de 1 decembrie 2024, 1.119.068 voturi, în condițiile în care, la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, Elena Lasconi, candidatul și președintele acestei formațiuni politice, a primit 1.772.500 de voturi, cu 2.740 mai multe decât Marcel Ciolacu, fapt ce a făcut ca Lasconi să îl detroneze pe contracandidatul social-democrat și să acceadă în finala pentru Palatul Cotroceni. Realitatea de la urne este, însă, că Elena Lasconi a luat, cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare, cu 653.432 de voturi mai multe decât a reușit să adune USR în data de 1 decembrie 2024, la scrutinul parlamentar.
La fel de interesante sunt și scorurile de la cele două tururi de scrutin obținute de candidatul George Simion și de formațiunea pe care o conduce, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). La data de 24 noiembrie, George Simion primea 1.281.325 voturi, clasându-se pe locul al patrulea în ierarhia candidaților pentru Palatul Cotroceni. La data de 1 decembrie 2024, formațiunea AUR era votată, la Senat, de către 1.673.543 de cetățeni, cu 392.218 mai mulți decât cei care au pus ștampila pe George Simion, cu doar o săptămână înainte.
O situație oarecum asemănătoare se regăsește și la UDMR. Kelemen Hunor, candidat al Uniunii la alegerile prezidențiale, primea, la scrutinul electoral din data de 24 noiembrie 2024, un număr de 416.353 de voturi. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare din 1 decembrie, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România primea, pentru alegerea Senatului, 589.882 de voturi, cu 173.529 de voturi mai multe decât cele primite de candidatul UDMR în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Incredibilă diferență față de alegerile europarlamentare din luna iunie
Revenind la efectul acestor apariții sau dispariții misterioase de voturi asupra situației electorale și, într-un anumit caz, politice ale liderilor celor mai mari două partide din România - Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal -, partide aflate la guvernare, este la fel de relevant faptul că diferența totală dintre voturile primite de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, pe de o parte, și de PSD și PNL, cu o săptămână mai târziu, pe de altă parte, este de 797.895 de voturi.
Această sumă este chiar mai mare cu două procente mai mare decât scorul scos de partidul Dianei Ivanovici-Șoșoacă, SOS România, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024.
PSD și PNL au luat, împreună, la alegerile pentru senat de duminică 3.379.677 voturi, iar Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au primit, împreună, în primul tur al alegerilor prezidențiale din data de 24 noiembrie 2024, 2.581.712 voturi.
Lucrurile merg și mai departe din perspectiva „evaporării” unor voturi ale celor două mari partide. La alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024, când PSD și PNL au candidat pe o listă comună, în alianță electorală, cele două partide au obținut 4.304.937 de voturi, cu aproape un milion mai mult decât scorul comun de la alegerile parlamentare din 1 decembrie și cu aproape două milioane de voturi mai multe decât cele de la alegerile prezidențiale, primul tur.
Comparativ, AUR a obținut, la alegerile parlamentare, aproximativ același scor cu cel al lui George Simion în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. USR a luat, în 21 decembrie, cu 350.000 de voturi mai mult decât la europarlamentarele din 9 iunie 2024.
Prezidențiabilul PNL, ghinionist în cinci județe liberale. La parlamentare, partidul s-a revigorat
Intrând în detalii mai mult, există o discrepanță flagrantă, în anumite județe controlate politic de către PNL, între rezultatele de la primul tur al alegerilor prezidențiale și cele de la alegerile parlamentare. Este vorba despre județele Bihor, Cluj, Alba, Giurgiu, și Ilfov.
În fieful noului președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan, adică în Bihor, Nicolae Ciucă a obținut, în data de 24 noiembrie, 36.745 voturi, reprezentând 15,15% din total. O săptămână mai târziu, în același județ, pentru alegerea Senatului, Partidul Național Liberal a primit de trei ori mai mult, adică 101.994 voturi, reprezentând 36,88% din total.
În județul Alba, fief condus de liderul PNL Ionel Dumitrel, Nicolae Ciucă obținea, în primul tur al prezidențialelor, 33.534 voturi, reprezentând 18,4%, iar PNL lua, la parlamentarele din 1 decembrie 37.821 voturi, reprezentând 24,08%.
În județul Cluj, unde PNL este condus de Daniel Buda, Nicolae Ciucă a fost votat la scrutinul din 24 noiembrie de 36.734 de cetățeni, reprezentând 10,56%, în timp ce, la alegerile parlamentare din 1 decembrie, PNL obținea dublu, adică 71.564 voturi, reprezentând 21,4%.
Nici în județul Sibiu, unde PNL este condus de Raluca Turcan, lucrurile nu au stat altfel, Nicolae Ciucă primea, în turul 1, 19.453 de voturi, reprezentând 10,73%. Iar PNL lua, la alegerile parlamentare de o săptămână mai târziu 33.923 de voturi, reprezentând 18,86%.
În Giurgiu, unde partidul este condus de Dan Motreanu, Nicolae Ciucă scotea, în data de 24 noiembrie, cel mai bun scor al său – 30.573 voturi, reprezentând 26,54%. O duminică mai târziu, la Senat, PNL Giurgiu obținea 35,33%, adică 37.010 voturi.
Un ultim exemplu din acest ciclu este județul Ilfov, unde PNL este condus de Hubert Thuma, prezidențiabilul liberal Nicolae Ciucă era votat, în 24 noiembrie, de 30.242 de cetățeni, reprezentând 11,51%. La 1 decembrie 2024, PNL obținea în Ilfov, la alegerile pentru Senat, 40.274 voturi, reprezentând 20,77%.
