Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anxietatea e un cuvant care sperie, dar e o stare a omului care ingrozeste. Anxietatea, de fapt, e o stare normala. Avem nevoie de anxietate ca sa ne pazim de pericol, ca sa ne aparam in cazul unei situatii periculoase. Dar anexietatea poate aluneca in tulburari de anxietate, de exemplu fobiile care inseamna o teama exagerata de ceva. Atacurile de panica apar brusc, seamana cu un cutremur: vin si pleaca. Dar apoi pot exista si replici, adica revenirile atacurilor de panica care inseamna tulburari de anxietate. Atacurile de panica sunt, de fapt, o anxietate paroxistica. Atacurile de panica sunt o boala care se vindeca.
Profesorul doctor Radu Mihailescu, sef de sectie la Spitalul Clinic de Psihiatrie « Al. Obregia », spune ca atacurile de panica dureaza putin, 10-15 minute. Daca o durere de inima dureaza mai mult, chiar si o jumatate de zi, inseamna ca exista o alta boala. Atacurile de panica pot aparea la orice varsta: si la 20 de ani, si la 40 de ani, si la 70. Intre atacurile de panica si eveinmentele din viata omului nu exista o legatura. Asa ca atacul de panica nu e legat de o eventuala zdruncinatura psihica. Exista oameni care fac atacuri de panica ziua in timp ce altii fac noaptea. In atacurile de panica sunt si semne de tulburare somatica, adica semne de tulburare a functionarii unor organe. Iata tipuri de simpotme de dereglare a functionarii unor organe: tulburari de esenta cardiovasculara, tulburari ale aparatului respirator, ale aparatului digestiv, neurologice. In atacurile de panica apar, de exemplu, frica de infarct, senzatia de sufocare, starea de ameteala ca un vertij. Mai rar apar tulburari la nivelul stomacului, intestinului. Comun la toate aceste stari de derapaj la nivelul functionarii organelor este frica de a muri. Dar si frica de a innebuni. Acestea sunt semne de proasta functionare a organelor fara ca acestea sa aiba leziuni. Oamenii cu atacuri de panica trebuie sa ajunga la medicii psihiatrii. Ceilalti medici de alte specialitati indentifica tulburarile de functionare a organelor, dar in final ii trimit la psihiatru. Atacurile de panica reprezinta o boala biologica, dar intregul mecanism de producere e un mecanism biochimic la nivelul creierului.
Cum se castiga razboiul
Pacientii vulnerabili fac atacuri in spatii neaerisite, cand concentratia de bioxid de carbon este prea mare, de exemplu, intr-o biserica prea aglomerata. Altii fac atacuri la excesul de cofeina. E o forma patologica anxietatea, se zice cum ca creierul primeste false alarme, de exemplu, de sufocari si declanseaza mecanisme de aparare. Totul seamana cu computerele virusate cu alarme false. Daca boala de atac de panica nu este tratata, se complica. Apare o conduita de evitare a starilor de atacuri de panica. De exemplu, bolnavii nu mai ies din casa fara insotitori de frica sa nu li se faca rau. Dar exista si atcauri de panica din pricina aglomerarilor din piete (agorafobie). O alta patologie a anxietatii este fobia, de exemplu, unii au fobie la paianjeni si cand ii vad se declanseaza atcul depanica.Tratamentul in atacurile de panica vizeaza pe termen scurt dezideratul de a nu se mai produce atacul. Se recomanda tranchilizante. Se cresc dozele de tranchilizante pana nu mai apar atacurile. Tranchilizantele nu trateaza boala, rolul lor este sa obtina un armistitiu cu boala si sa se castige timp pentru a putea aplica tratamentul impotriva bolii. Pe termen mediu se dau inhibitori de recaptare a serotoninei. Tratamentul dureaza 6 luni si cu cat creste serotonina in sinapse se micsoreaza doza de tranchilizante pana la zero. Cu aceste medicamente serotonergice se castiga batalia. Dar razboiul cel mare cu atacurile de panica se castiga cu psihoterapie cognitiv-comportamentala. Omul invata cu psihoterapeutul "la rece', fara crize, sa-si controleze starile de atacuri de panica.
Citește pe Antena3.ro
