Kretzulescu, boierul medic

Istoria il mentioneaza pe Nicolae Kretzulescu drept un om politic important al secolului al XIX-lea. Putini stiu insa ca Nicolae Kretzulescu a avut merite deosebite si in medicina. Pentru multa vreme, Kretzulescu a refuzat functiile politice care i se ofereau pentru a practica medicina. Chiar si atunci cand a acceptat sa intre in politica, Kretzulescu a continuat sa ajute scoala romaneasca de medicina, aflata la inceputurile ei.

DOCTOR IN MEDICINA

Literele si filosofia, la moda in epoca, nu l-au atras pe Nicolae Kretzulescu. A ales sa studieze medicina, desi familia ii pregatea o cariera juridica. Se intampla in secolul al XIX-lea, cand in spitalele romanesti bolnavii erau tratati numai de medici straini. Fiu de boier de seama al Tarii Romanesti, Kretzulescu avea sa fie primul medic roman cu titlu de doctor in medicina. In 1835 a plecat la studii la Paris si si-a sustinut teza de doctorat in 1839. Imediat dupa finalizarea studiilor, a revenit in Tara Romaneasca. "Intr-una din lucrarile sale, «Amintiri istorice»,

Kretzulescu povesteste ca, la intoarcerea in tara, domnitorul Alexandru Ghica l-a sfatuit sa renunte la practica medicala si sa se ocupe de politica. Kretzulescu l-a refuzat, optand pentru un post de medic de circumscriptie al culorii rosu, unul dintre cele patru sectoare ale Capitalei, care se identificau dupa culori: rosu, verde, galben, negru", relateaza profesorul Nicolae Marcu, seful Catedrei de Istoria Medicinei UMF "Carol Davila". Al. Ghica ar fi vrut sa-i ofere postul de protomedic al Tarii Romanesti (o titulatura pentru ceea ce mai tarziu se va numi director general al serviciului sanitar in cadrul Ministerului de Interne, iar dupa 1920 acelasi post va fi echivalent cu cel de ministru al Sanatatii). Pentru ca nu voia sa lucreze in posturi administrative, nici aceasta oferta nu l-a tentat pe Kretzulescu. Vreme de patru ani a continuat sa trateze bolnavi, dar ca medic al culorii negre, cel mai importat sectorul al Bucurestiului la acea vreme.

PROFESOR SI MINISTRU

Kretzulescu a insistat pe langa domnitorul Al. Ghica pentru crearea unei scoli de mica chirurgie. In 1842, Scoala de Mica Chirurgie a fost infiintata la Spitalul Coltea, iar Kretzulescu a fost aici profesor de anatomie. Atunci cand a cerut ca elevii sai sa faca practica in spital, Eforia Spitalului Coltea l-a refuzat, iar Kretzulescu a demisionat din functia de profesor. In 1844, a fost numit medic primar la Spitalul Coltea. Dupa Revolutia de la 1848, la care a participant, Kretzulescu a fost destituit si obligat sa se expatrieze. Dupa mai multe calatorii la Londra, Paris si Constantinopol, Kretzulescu a revenit in tara si a continuat activitatea de medic la spitalele Coltea si Pantelimon. Acceptand functia de ministru propusa de noul domnitor, Barbu Stirbei, Kretzulescu avea sa renunte treptat la cariera medicala, dedicandu-se activitatii politice. In calitate de ministru de interne, Kretzulescu l-a ajutat pe Carol Davila sa infiinteze Scoala Nationala de Medicina si Farmacie, prima forma de invatamant medical superior din Romania. "Aceste doua nume trebuie rostite intotdeauna impreuna atunci cand se vorbeste de inceputurile invatamantului medical din Romania", este de parere prof. Nicolae Marcu. Un alt merit al lui Kretzulescu este de a fi infiintat, in 1857, prima asociatie a medicilor, numita "Societatea medicala stiintifica". Kretzulescu a fost ales membru al Academiei Romane si apoi presedintele acestei institutii.

"In 1843, Nicolae Kretzulescu a publicat pentru elevii Scolii de Mica Chirurgie de la Coltea un manual de anatomie. Acesta a fost primul manual didactic medical din literatura medicala romaneasca. Ulterior, in 1883, va publica o noua editie a manualului, in trei volume. Principalul merit al acestei lucrari este de a fi intemeiat limbajul medical in limba romana, de a fi creat o terminologie medicala romaneasca" Prof. Nicolae Marcu , seful Catedrei de Istoria Medicinei UMF "Carol Davila"