Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fiecare an, aproximativ 500.000 de persoane sunt victime ale unui traumatism al măduvei spinării, avertizează un recent raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). 90% dintre leziunile la nivelul măduvei spinării sunt consecinţa traumatismelor provocate de accidente rutiere, căzături, violenţe. Persoanele suferinde de asemenea leziuni au între 2 şi 5 ori mai mare riscul de a muri prematur, ratele de supravieţuire fiind mai scăzute în ţările cu venituri mici şi medii.
Potrivit raportului OMS, acest tip de leziuni este mai frecvent la bărbaţii între 20 şi 29 de ani şi la cei cu vârste de peste 70 de ani; iar femeile sunt mai vulnerabile să sufere leziuni ale măduvei între 15 şi 19 ani şi după vârstă de 60 de ani. Accidentele rutiere sunt principala cauză a leziunilor măduvei spinării în zona africană (70% dintre cazuri) şi în zona Pacificului occidental (55% dintre cazuri), în timp ce căzăturile sunt principala cauză în zonele Asiei de Sud-Est şi a Mediteranei orientale (40% dintre cazuri). Leziunile medulare nontraumatice sunt rezultatul unor tumori, al spina bifida şi tuberculozei. Majoritatea persoanelor suferinde de leziuni al măduvei au dureri cronice. Se estimează că între 20% şi 30% dintre aceşti pacienţi prezintă simptome de depresie semnificative în plan clinic. De asemenea, aceste persoane prezintă un risc mai mare de a suferi afecţiuni secundare cu evoluţie severă: tromboze venoase profunde, infecţii ale căilor urinare, escare sau complicaţii la nivelul căilor respiratorii.
Acelaşi raport atrage atenţia că, din cauza acestor leziuni, multor copii le scad şansele de a merge la şcoală şi de a progresa astfel în planul educaţiei. În privinţa adulţilor, ei se confruntă cu obstacole la ocuparea unui loc de muncă. De altfel, rata de şomaj, la această categorie de persoane, depăşeşte 60%, la nivel mondial.
Leziunile medulare reprezintă afecţiuni complexe, cu consecinţe profunde asupra modului de viaţă, subliniază dr Etienne Krug, director al Departamentului de prevenţie a violenţei şi traumatismului din cadrul OMS. Raportul OMS mai indică şi câteva măsuri: în faza prespitalicească, intervenţii rapide şi corecte prin identificarea precoce a cazurilor suspecte de leziuni medulare, imobilizarea coloanei, accesul şi continuatea îngrijirilor medicale adaptate gravităţii leziunii, accesul la dispozitive medicale care să permită pacienţilor executarea unor sarcini obişnuite şi care să limiteze dependenţa funcţională a acestora; accesul la servicii competente de readaptare şi de sănătate mentală astfel încât pacienţii să dobândească autonomie şi integrare în comunitate.
