Personajul, a doua piele, a doua gură pentru actriţă

Marile creaţii ale actorilor înseamnă contopirea totală cu personajul din piesă sau film. Marile actriţe, fiindcă ne aplecăm asupra femeilor de pe scenă, au ajuns să plămădească personaje de neuitat, devenind fiinţă din fiinţa lor.

Aceste mari actriţe care au şi intrat în averea de suflet a poporului român ajunseseră să aibă personajul creat pe post de a doua piele. Rolul îi devenise actriţei adevărate o a doua gură. Dacă semeni o distanţă între tine, actriţa, şi personajul din piesă sau film, creaţia are veştejiri şi de regulă este risipită ca un abur de uitare. Iată două uriaşe actriţe care au devenit borne kilometrice călăuzitoare pe drumul destinului românesc. Şi acum îşi aduce aminte lumea cu luminarea feţei de rolul senzaţional creat de Silvia Dumitrescu Timică în piesa “Micul infern”. L-a jucat marea personalitate a scenei româneşti şi la 87 de ani. Şi să nu se uite că piesa îi cerea să stea pe scenă tot timpul. Cu verva-i inegalabilă, Silvia Dumitrescu Timică îmi povestea într-un interviu la vârsta de 92 de ani că şi-a intrat aşa de tare în dimensiunile “Colonelesei”, încât devenise cicălitoare şi acasă. Fiindcă în  “Micul infern”, la trei vârste diferite, personajul “Madam coloneleasa” era stăpâna autoritară a casei şi a celor din jur. “Vorba vine că eram tirană în casă, fiindcă atunci când trăia bărbatu-meu, marele actor Gheorghe Timică, vorba lui era ordin. Îi ştiam de respect fiindcă mă luase când aveam 18 ani şi făceam parte din cor. La o repetiţie, celebrul actor Timică mi-a spus: «Frumuşico, tu, din cor, ridică-ţi fusta lungă până la gleznă», să mor de ruşine, în anii aceia fusta la nivelul gleznelor însemna un fapt de curaj uluitor. I-am ajuns nevastă şi l-am răsfăţat şi l-am iubit, cred că i-am gătit sute de iepuri la tavă, mâncarea lui preferată. Când oi muri, la intrarea în Rai, parcă văd că Sfântul Petru îmi ordonă: Tu, actriţa aia cu iepurii la tavă, ia du-te la cantina Raiului, că acolo ţi-e locul”. Revenind în zilele noastre, o excelentă actriţă creează la televiziune rolul unei ţigănci bărbătoase şi isteţe care vrea să devină prima femeie Bulibaşă, cum s-ar zice, Bulibăşoaică. Joacă uluitor actriţa Carmen Tănase pe “Flăcărica” sau când se sclifoseşte pe “Madam La Flamme”.  Personajul ţigăncii date naibii a devenit în bijuteria artistică migălită de Carmen Tănase pur şi simplu “şefa neridurilor româneşti”, fiindcă Flăcărica aduce veselie românilor în fiecare seară. Când, între altele, îl brustuieşte pe soţul State Potcovaru “Orbetele dracului care eşti!”. Dar când devii făcător de veselie românească, eşti considerat de-a familiei fiecăruia, cum a devenit Carmen Tănase. Ţiganca cu ifosele ei a schimbat metabolismul în casele românilor, umplându-le de râs sănătos. A întrebat-o o mare profesoară de medicină pe Carmen Tănase cum de nu ratează unele replici rostindu-le cu vorbire românească. Cum de toate cuvintele rostite de ea sună ca la şatră. “Mai întâi că limba ţiganilor suportă orice licenţă. Limbajul lor nu prea cunoaşte reguli. Şi, după un an şi jumătate de jucat în serial, în clipa asta dacă-mi daţi să citesc o hârtie medicală de pe biroul dvs., o citesc în ţigăneşte”.