Regulament bio: Creşterea peştilor

Creşterea peştilor, moluştelor, crustaceelor şi chiar producţia de alge marine în sistem bio sunt reglementate, în premieră, prin noua legislaţie europeană, care va intra în vigoare de anul viitor.

Creşterea peştilor, moluştelor, crustaceelor şi chiar producţia de alge marine în sistem bio sunt reglementate, în premieră, prin noua legislaţie europeană, care va intra în vigoare de anul viitor.
Potrivit Regulamentul 834/2007, cei care vor să pună bazele unei "ferme" de peşti, raci, moluşte sau alte vieţuitoare acvatice trebuie să folosească puiet eco. Dacă nu găsesc, atunci se pot folosi şi exemplare de origine neecologică, însă acestea vor trece mai întâi printr-o perioadă de coversie. Bineînţeles, vieţuitoarele crescute în sistem bio trebuie ţinute separat de celelalte. Practicile de creştere folosite, inclusiv hrănirea, conceperea instalaţiilor, densitatea efectivelor şi calitatea apei, ar trebui să satisfacă nevoile de dezvoltare ale animalelor şi să reducă la minimum impactul negativ al exploataţiei asupra mediului. Mare atenţie la hrana servită peştilor şi crustaceelor: componenta vegetală a acesteia trebuie să fie bio, în timp ce componenta "animală" – conform principiului peştele mare îl înghite pe cel mic – trebuie să provină din exploatarea durabilă a resurselor de pescuit. Moluştele bivalve care se hrănesc din planctonul natural trebuie crescute în arii nepoluate.
În caz de apariţie a unor boli, animalele trebuie tratate imediat, pentru evitarea suferinţei acestora. Folosirea produselor medicinale alopate chimice de sinteză, inclusiv antibiotice, este permisă numai atunci când utilizarea produselor fitoterapeutice sau homeopatice nu sunt de nici un ajutor. Restricţiile particulare şi perioada de conversie a vieţuitoarelor astfel tratate urmează să fie stabilite.

Alge marine

Regulamentul conţine şi norme pentru producţia de alge marine. Astfel, recoltarea algelor marine sălbatice ce cresc în mod spontan în zona maritimă este considerată drept o metodă de producţie ecologică dacă respectivele zone sunt caracterizate printr-un înalt nivel ecologic şi nu sunt inadecvate din punct de vedere sanitar. Mai mult, recoltarea nu trebuie să afecteze stabilitatea pe termen lung a habitatului natural sau supravieţuirea speciilor în respectiva zonă.
Regulile de implementare ale acestor norme urmează să fie adoptate.