Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
EVOLUŢIE ● Suceava, Mureşul şi Bacăul, în topul judeţelor bioSuprafeţele cultivate în sistem bio au crecut de circa 9,5 ori în România în perioada 2000-2007, iar numărul de animale de aproape 30 de ori.
● Produsul zilei - Pâine ecologică integrală
EVOLUŢIE ● Suceava, Mureşul şi Bacăul, în topul judeţelor bio
Suprafeţele cultivate în sistem bio au crecut de circa 9,5 ori în România în perioada 2000-2007, iar numărul de animale de aproape 30 de ori.
Primele culturi ecologice din România au fost înfiinţate la Staţiunea de Cercetări Legumicole de la Bacău. Trecerea acestora din ograda cercetătorilor pe câmpurile patriei a început după 1997, o dată cu apariţia Asociaţiei Bioagricultorilor "Biotera". Iar din 2000 a început revoluţia bio pe plaiurile mioritice. În acel an de graţie, în scriptele Ministerului Agriculturii figurau circa 17.400 de hectare acoperite de culturi ecologice. Şapte ani mai târziu, în 2007, suprafaţa agricolă certificată ca fiind "liberă" de pesticide, îngrăşăminte chimice şi organisme modificate a depăşit 160.000 de hectare. O suprafaţă de 9,5 ori mai mare comparativ cu 2000. Cum s-a ajuns aici? Prin creşteri de la 16% până la 65% a suprafeţelor bio de la un an la altul.
O evoluţie mult mai spectaculoasă s-a înregistrat însă la capitolul "efective de animale". Dacă în 2000 pe păşunile patriei păşteau 3.800 de animale bio, în 2007 numărul acestora a ajuns de aproape 30 de ori mai mare – 10.500 de vaci, 96.200 de oi şi capre şi 6.300 de găini. Anii de referinţă au fost 2005, când efectivele de animale au crescut de mai bine de patru ori comparativ cu 2004, de la 13.100 de capete la 55.600, şi 2006, când s-a depăşit pragul de 100.000 de animale bio.
Interesantă este şi evoluţia structurii culturilor. În 2000, păşunile şi plantele furajere ocupau peste jumătate (53,3%) din întreaga suprafaţă organică, urmate fiind de culturile de cereale şi cele de plante oleaginoase şi proteice – 22,93% fiecare. Legumele, flora spontană şi alte culturi ocupau doar puţin peste 0,2% fiecare, iar fructe bio nu existau. În 2007, deşi păşunile au rămas liderul culturilor organice, din punct de vedere al suprafeţei ocupate – 55.000 hectare –, ponderea lor a scăzut la 33%. Şi cerealele – 24.000 ha – reprezintă acum doar 14,4% din suprafaţa bio, în timp ce plantele oleaginoase şi proteice – 24.000 ha – 16,81%. O creştere spectaculoasă au avut-o suprafeţele cu floră spontană bio, care au ajuns să reprezinte 24%. Legumele şi fructele sunt tot codaşe, ocupând 0,54%, rspectiv 0,24 % din suprafaţă totală, însă alte culturi – vii, de exemplu – au "acaparat" 10,93% (18.200 ha).
TOP. La ora actuală, Suceava conduce în topul judeţelor "ecologice" din România, după numărul de producători. Aici sunt 2.190 de fermieri specializaţi în producţia animalieră, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Pe locul doi se situează judeţul Mureş, cu 544 de producători – în mare parte crescători de animale, dar şi apicultori –, al treilea loc de pe podium fiind ocupat de Bacău – 219 producători. Urmează judeţul Tulcea, cu 110 fermieri specializaţi în producţie vegetală, Sibiul, cu 84 de crescători de oi, Bihorul, cu 60 de producători de "de toate", Ialomiţa, cu 59 de producători bio, Aradul, cu 42, şi Teleormanul, cu 22. Ca suprafeţe cultivate în sistem bio însă, primul loc în top este ocupat de judeţul Tulcea – care în vreo trei ani a "urcat" de la zero la circa 15.000 hectare –, urmat de Teleorman – unde este cea mai mare fermă eco din România, care are peste 2.000 de hectare, potrivit lui Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică. Pe poziţii fruntaşe sunt şi Constanţa, Timiş şi Arad, în aceste ultime două judeţe fiind implicaţi în agricultura ecologică mai mulţi investitori străini.
Suprafeţele cultivate în sistem bio au crecut de circa 9,5 ori în România în perioada 2000-2007, iar numărul de animale de aproape 30 de ori.
Primele culturi ecologice din România au fost înfiinţate la Staţiunea de Cercetări Legumicole de la Bacău. Trecerea acestora din ograda cercetătorilor pe câmpurile patriei a început după 1997, o dată cu apariţia Asociaţiei Bioagricultorilor "Biotera". Iar din 2000 a început revoluţia bio pe plaiurile mioritice. În acel an de graţie, în scriptele Ministerului Agriculturii figurau circa 17.400 de hectare acoperite de culturi ecologice. Şapte ani mai târziu, în 2007, suprafaţa agricolă certificată ca fiind "liberă" de pesticide, îngrăşăminte chimice şi organisme modificate a depăşit 160.000 de hectare. O suprafaţă de 9,5 ori mai mare comparativ cu 2000. Cum s-a ajuns aici? Prin creşteri de la 16% până la 65% a suprafeţelor bio de la un an la altul.
O evoluţie mult mai spectaculoasă s-a înregistrat însă la capitolul "efective de animale". Dacă în 2000 pe păşunile patriei păşteau 3.800 de animale bio, în 2007 numărul acestora a ajuns de aproape 30 de ori mai mare – 10.500 de vaci, 96.200 de oi şi capre şi 6.300 de găini. Anii de referinţă au fost 2005, când efectivele de animale au crescut de mai bine de patru ori comparativ cu 2004, de la 13.100 de capete la 55.600, şi 2006, când s-a depăşit pragul de 100.000 de animale bio.
Interesantă este şi evoluţia structurii culturilor. În 2000, păşunile şi plantele furajere ocupau peste jumătate (53,3%) din întreaga suprafaţă organică, urmate fiind de culturile de cereale şi cele de plante oleaginoase şi proteice – 22,93% fiecare. Legumele, flora spontană şi alte culturi ocupau doar puţin peste 0,2% fiecare, iar fructe bio nu existau. În 2007, deşi păşunile au rămas liderul culturilor organice, din punct de vedere al suprafeţei ocupate – 55.000 hectare –, ponderea lor a scăzut la 33%. Şi cerealele – 24.000 ha – reprezintă acum doar 14,4% din suprafaţa bio, în timp ce plantele oleaginoase şi proteice – 24.000 ha – 16,81%. O creştere spectaculoasă au avut-o suprafeţele cu floră spontană bio, care au ajuns să reprezinte 24%. Legumele şi fructele sunt tot codaşe, ocupând 0,54%, rspectiv 0,24 % din suprafaţă totală, însă alte culturi – vii, de exemplu – au "acaparat" 10,93% (18.200 ha).
TOP. La ora actuală, Suceava conduce în topul judeţelor "ecologice" din România, după numărul de producători. Aici sunt 2.190 de fermieri specializaţi în producţia animalieră, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Pe locul doi se situează judeţul Mureş, cu 544 de producători – în mare parte crescători de animale, dar şi apicultori –, al treilea loc de pe podium fiind ocupat de Bacău – 219 producători. Urmează judeţul Tulcea, cu 110 fermieri specializaţi în producţie vegetală, Sibiul, cu 84 de crescători de oi, Bihorul, cu 60 de producători de "de toate", Ialomiţa, cu 59 de producători bio, Aradul, cu 42, şi Teleormanul, cu 22. Ca suprafeţe cultivate în sistem bio însă, primul loc în top este ocupat de judeţul Tulcea – care în vreo trei ani a "urcat" de la zero la circa 15.000 hectare –, urmat de Teleorman – unde este cea mai mare fermă eco din România, care are peste 2.000 de hectare, potrivit lui Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică. Pe poziţii fruntaşe sunt şi Constanţa, Timiş şi Arad, în aceste ultime două judeţe fiind implicaţi în agricultura ecologică mai mulţi investitori străini.
Citește pe Antena3.ro
