Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Problemele legate de somn le tratăm, de asemenea, cu puțină atenție, deși insomniile reprezintă o afecțiune gravă, e considerată a doua cea mai răspândită tulburare mentală și e un factor de risc pentru depresie. Bolile fizice asociate lipsei somnului sau somnului insuficient sunt și ele multe și uneori fatale. Spre exemplu, devierile de la un program normal de somn – prea mult, prea puțin sau fragmentat – sunt asociate cu creșterea riscului de deces din cauză cardiovasculară sau de ateroscleroză. Recent, un grup de cercetători olandezi a făcut o clasificare a tipurilor de insomnie, bazat pe trăsăturile de personalitate, somn, evenimente de viață și istoricul stării de sănătate. Potrivit Raportul de Gardă, este vorba despre 5 categorii de insomnie:
- Subtipul 1 (19% din grup), caracterizat prin scoruri ridicate pentru numeroase trăsături de stres, cum ar fi neuroticismul și senzația de tensionare. Acest subtip este denumit „insomnie cauzată de stres puternic”;
- Subtipul 2 (31%) și subtipul 3 (15%) sunt caracterizate prin stres moderat. Aceste subtipuri se disting pe baza faptului că pacientul este fie sensibil, fie insensibil la o recompensă. Subtipul 2 se numește „insomnie cauzată de stres moderat, cu sensibilitate la recompense” (cu răspunsuri la emoții plăcute), iar subtipul 3 se numește „insomnie cauzată de stres moderat, cu insensibilitate la recompense”;
- Subtipul 4 (20%) și subtipul 5 (15%) sunt caracterizate prin mai puțin stres. Ele diferă în măsura în care pacienții suferă de insomnie ca răspuns la evenimentele de viață stresante. Pentru pacienții cu subtipul 4, evenimentele stresante induc insomnie severă și de lungă durată, în timp ce pentru pacienții cu subtipul 5, somnul nu este afectat de astfel de evenimente. Subtipul 4 se numește „insomnie cauzată de stres scăzut, cu reactivitate mare”, iar subtipul 5, „insomnie cauzată de stres scăzut, cu reactivitate mică”.
Această clasificare ar putea să ducă la o personalizare a tratamentelor și soluțiilor pentru fiecare pacient în parte, dar deocamdată studiile sunt la început.
Tulburările de somn aduc o mulțime de probleme de sănătate, pot contribui la deteriorarea sănătății mintale și pot exacerba paranoia, deziluziile și halucinațiile. O noapte sau două de somn prost te pot lăsa morocănos și nervos. Însă perioadele mai lungi de pierdere a somnului pot provoca emoții mai extreme și te pot face mai probabil să te simți furios sau trist. În timp, insomnia cronică poate duce la o tulburare de dispoziție, cum ar fi depresia sau anxietatea. Un studiu amplu a constatat că cei cu insomnie au de cinci ori mai multe riscuri de a face depresie decât cei care nu au avut probleme cu somnul. De asemenea, potrivit Asociației Americane de Psihologie, adulții care dorm mai puțin de 8 ore pe noapte au mai multe riscuri să dea semne de stres - cum ar fi să se simtă copleșiți sau să își piardă ușor răbdarea - decât cei care dorm mai mult. De asemenea, este mai probabil să spună că nivelul lor de stres a crescut în ultimul an. Senzația de creier încețoșat poate fi și ea observată, dacă nu dormi bine o noapte sau două poate deveni mai gravă în timp. Tulburările de somn, cum ar fi insomnia cronică, pot îngreuna să vă amintiți lucruri, să vă concentrați și să luați decizii bune. Cercetările au arătat că doar 5 ore de somn pe noapte poate duce la o judecată slabă și un comportament mai riscant în doar o săptămână.
În cazul în care problemele de somn persistă, e bine să consultați medicul, ca să vedeți dacă nu există anumite cauze pe care nu le puteți descoperi la prima vedere. În plus, e important să avem o rutină de culcare cât mai eficientă și să schimbăm câteva din obiceiuri. Insomniile devin mai frecvente odată cu vârsta, așa că ne putem ajusta stilul de viață. Printre sugestiile oferite de clinica Mayo se află următoarele:
Păstrează-ți ora de culcare și cea de trezire constantă de la o zi la alta, inclusiv în weekend.
Rămâi activ – activitatea regulată ajută la promovarea unui somn bun.
Citește pe Antena3.ro
Verifică-ți medicamentele pentru a vedea dacă acestea pot contribui la insomnie.
Evită sau limitează cofeina și alcoolul și nu fuma.
Evită mesele copioase și băuturile înainte de culcare. În caz contrar, organismul va fi mai ocupat cu digestia, decât cu odihna. Adesea cei care mănâncă mult înainte de culcare povestesc că au avut un somn agitat și că s-au trezit mai obosiți decât s-au culcat, ceea ce e posibil să fie adevărat, căci organismul a folosit o mare cantitate de energie pentru digestie.
Fă-ți dormitorul confortabil pentru somn și folosește-l doar pentru sex sau somn.
Creează-ți un ritual relaxant înainte de culcare, cum ar fi să faci o baie caldă, să citești sau să asculți muzică moale.
