De la etichete false la epidemie de obezitate

Noi directive europene adoptate la 6 iulie anul acesta impun o etichetare mult mai precisa a tuturor produselor agroalimentare.
Multi cumparatori au o incredere oarba in ceea ce scrie pe etichetele alimentelor. Iata ca un studiu efec­tuat in 40 de unitati fast-food si restaurante ar trebui sa ne puna serios pe ganduri pentru a nu avea surprize cand ne punem pe cantar.

Studiul face parte din planul national de lupta contra obezitatii, boala care in SUA afecteaza unul din trei locuitori, fiind o problema de sanatate publica. In unele state, cum ar fi Massachusetts, consumatorii descopera in toate res­t­au­rantele tabele imense cu valoarea energetica a tuturor meniurilor ofe­ri­te. Ceea ce este de laudat. Dar un grup de cercetatori de la Universita­tea Tufts din Boston au verificat co­rectitudinea informatiilor inscrise pe etichetele mai multor produse.

Au­to­rii studiului au masurat nivelul caloric al mai multor sortimente de pizza, sandvisuri, supe si alte alimente servite in mod curent in lanturile de restaurante. Rezultatele studiului, publicate la 19 iulie in The Journal of the American Medical Association, sunt ingrijoratoare. In medie, diferenta intre numarul caloriilor mentionate si numarul real este de aproximativ 10 calorii. "Ceea ce este aproape de adevar", spun autorii studiului. "Totusi, pentru aproximativ 20% din alimente, valoarea energetica a acestora este mult mai mare, intre 100 si 1.000 de calorii in plus la o portie. Din pacate, aceste di­ferente sunt mai frecvente la meniu­rile considerate hipocalorice", subli­niaza cercetatorii.

Potrivit noii directive europene, valoarea nutritionala si cantitatile de lipide, acizi grasi saturati, carbohidrati, glucide, proteine si sare trebuie sa apara intr-un mod vizibil pe am­balaj, sub forma unui tabel. Ra­por­tarea se va face la 100 g sau 100 ml de produs, inclusiv per portie. "Pe do­­sul pachetelor vor fi inscriptiona­te clar valoarea energetica raportata la 100 de grame, continutul de lipide, li­pi­de saturate, de carbohidrati, zahar, pro­teine si continutul de sare", preci­zeaza dr Cristina Nita, asistent universitar UMF Cluj.

In cazul ali­men­te­lor preambala­te, eticheta va cu­prin­de ingredientele, in­clusiv alergenii. In­formatii despre eventualele substante aler­gene trebuie sa fie aduse la cu­­nos­tinta consumatorului de produse neambalate, servite in restaurante, cantine etc. 14 alergeni alimentari vor trebui trecuti chiar pe fata am­­ba­lajului, pentru ca orice persoana sa poata vedea de la primul contact da­ca poate sau nu sa consume produ­sul respectiv. Dimensiunile literelor fo­lo­site pe etichete vor fi obligatoriu de 1,2 mm si de 0,9 mm pentru amba­laje mici", explica dr Cristina Nita.

Companiile din industria alimentara au la dispozitie trei ani pentru a se conforma noilor reguli de eti­che­ta­re. Aceasta directiva este sustinuta de rezultatele unor anchete intreprin­se de Autoritatea Europeana pentru Securitate Alimentara, care indica faptul ca 80% din textele de pe am­­balaje privitoare la avantajele asu­pra sanatatii oferite de produsele agro­a­limentare sunt mincinoase. Aceasta directiva face parte dintr-un pachet de initiative menite sa tina sub control obezitatea, care a ajuns o boala in UE, inclusiv in tara noastra.