Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unii cercetători consideră metodele de inginerie genetică parte integrantă a biotehnologiilor. Termenul generic "Organisme modificate genetic" este utilizat pentru a desemna plante, animale sau microorganisme care au ADN introdus în celule prin alte mijloace decât conjugarea bacteriană naturală sau fecundarea naturală. Modificarea genetică a fost posibilă o dată cu elucidarea structurii ADN-ului.
Watson şi Crick sunt cei care au evidenţiat structura de dublu helix a moleculei de ADN în 1953. Studii ulterioare au elucidat modul cum ADN-ul este replicat la fiecare diviziune celulară. Fundamentală a fost şi descoperirea faptului că ADN-ul este codul universal folosit de toate vieţuitoarele şi că funcţiile centrale ale tuturor organismelor sunt similare în toate organismele vii (replicarea ADN şi ARN, sinteza proteinelor, metabolismul energetic etc).
Modificarea genetică s-a bazat pe constatarea unei varietăţi genetice naturale, pe care s-a bazat în fond evoluţia speciilor prin cale naturală, fiind folosită de om înainte de a fi înţeleasă prin selecţionarea unor varietăţi/rase de plante/animale şi microorganisme, pentru a răspunde mai bine nevoilor omului.
Utilizată iniţial pentru creşterea unui metabolit produs de un anumit organism (de obicei o proteină, dar nu neapărat), ori pentru a determina un organism care în mod normal nu produce un anumit metabolit să îl producă sau pentru a bloca sinteza unui metabolit de către un anumit organism, modificarea genetică a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani.
Primele produse obţinute prin modificare genetică au fost tomatele FlavSavr, produse în Marea Britanie, care s-a bazat pe blocarea biosintezei enzimelor implicate în procesul de degradare (poligalactorunaze). Tomatele obţinute erau mai scumpe decât cele obţinute tradiţional, iar gradul lor de prospeţime îl depăşea cu multe săptămâni pe al acestora.
O altă aplicaţie, de data aceasta în SUA, a fost creşterea rezistenţei plantei la îmbolnăvire, prin crearea unui nou soi de dovleac comestibil, rezistent la doi virusuri de tip mozaic.
Ulterior au apărut plantele oleaginoase, cum este rapiţa, cu un conţinut ridicat de acizi graşi n-3, extrem de utili în nutriţia sănătoasă, dar care era extrem de toxică până la modificarea genetică, datorită conţinutului bogat de acid erucic.
MOTIVE PENTRU MODIFICARE
Au urmat soia rezistentă la erbicid, ca urmare a introducerii genei care controlează biosinteza unei enzime, seminţele de bumbac, rezistente la atacul unor insecte, porumbul, iar lista continuă.
Un alt grup de aplicaţii constă în utilizarea manipulării genetice în vederea ameliorării indicilor calitativi şi/sau a procesabilităţii materiilor prime vegetale. Un exemplu concludent a fost obţinerea unui soi de cartofi cu un conţinut mai mare de amidon, cu consecinţe în reducerea absorbţiei de ulei în timpul prăjirii, cu efecte atât economice, cât şi nutriţionale.
Într-un raport publicat în prestigioasa publicaţie Journal of Food Science de către Institutul pentru Ştiinţele Vieţii din Washington DC (ILSI), sunt făcute publice progresele obţinute prin utilizarea modificării genetice făcând o evaluare nutriţională şi de inocuitate a noilor produse.
Raportul relevă că preocupările cercetătorilor în modificarea genetică s-au focalizat pe obţinerea unor alimente folosite atât în nutriţia umană, cât şi în furajarea animalelor cu proprietăţi nutriţionale deosebite, care vor preveni malnutriţia la populaţiile mari consumatoare de aceste alimente, şi care pe de altă parte vor acoperi nevoile alimentare ale populaţiei globului în continuă creştere.
Astfel, raportul evidenţiază progresele realizate în obţinerea unui nou tip de porumb, cu doi embrioni, Double Embrio Maize, care va furniza un conţinut mai ridicat de proteine şi de uleiuri, extrem de utile în nutriţia umană, dar şi a porumbului Lyzine Maize – îmbogăţit cu lizină, un aminoacid esenţial deficitar în porumb, destinat furajării animalelor nonruminante, care vor avea un conţinut de lizină în carne mai mare decât prin furajare cu cereale obişnuite.
ÎMBUNĂTĂŢIRI
De asemenea, Golden Rice 2 este un orez îmbogăţit cu caroten pentru prevenirea deficienţei de vitamină A la populaţiile mari consumatoare de orez. Un alt aliment nou proiectat este cartoful dulce, obţinut în varianta îmbogăţit în -caroten, pentru prevenirea deficienţei de vitamină A, dar şi în varianta îmbogăţit în proteine, pentru a reduce malnutriţia proteinoenergetică în rândul populaţiei mari consumatoare de cartof dulce. Dincolo de aspectele sale extrem de controversate, modificarea genetică mai are încă multe de oferit omenirii, iar cei care studiază aspectele legate de inocuitatea alimentelor modificate genetic sunt în permanentă alertă.
