x close

Capcanele rablelor

0
Autor: Cătălin F. Vărzaru 24 Aug 2017 - 19:30
Capcanele rablelor


O rablă pentru tot românul. Aceasta a fost esenţa nemărturisită a legii care a eliminat timbrul de mediu. Iniţiată şi adoptată înainte de alegeri, dintr-un calcul pur electoral, legea se întoarce acum împotriva tuturor celor de bună credinţă care au vrut fie să-şi cumpere o maşină cu câteva sute de euro mai ieftină, fie au vrut să-şi dezvolte o mică afacere de moment prin importul de maşini second-hand. Dar cel mai mult profită cei care au văzut o oportunitate de a înşela clientul şi de a-ai vinde, uneori, adevărate coşciuge pe roţi sau automobile furate. Însă cei mai mulţi dintre cei care dau ţeapă sunt samsarii care modifică datele maşinii. Şi nu sunt puţine cazuri la cele 300.000 de automobile second-hand importate de România doar în 2017.

 

Automobile cu kilometrajul măsluit, epave recondiţionate, maşini furate cu acte modificate, autoturisme pentru care nu s-au achitat toate taxele sunt cele mai întâlnite cazuri de ţeapă pe piaţa auto second-hand. Unele situaţii pot fi evitate uşor, altele mai greu, iau unele aproape imposibil de depistat la o investigaţie de rutină. Sunt elementele unui tablou în care fenomenul a exacerbat în România după februarie 2017 atunci când a fost eliminat timbrul de mediu. România a devenit un "El Dorado" al samsarilor de maşini din toată Europa, reuşind să importe în doar şapte luni 300.000 de automobile second-hand şi devenind ţara europeană cu cel mai îmbătrânit parc auto. La această performanţă a contribuit şi aviditatea cumpărătorului român care, pentru că a scăpat de o taxă de câteva sute de euro, a dat buzna la a cumpăra tot ce prins. Dincolo de pagubele pecuniare pe care le suportă cei care au fost înşelaţi de samsari, există daune mult mai mari pe care le plătesc toţi românii de pe urma unei astfel de infuzii masive de rable. În primul rând, vorbim de siguranţa rutieră, pentru că multe dintre maşinile cumpărate şi puse în mişcare imediat pe drumurile României pot prezenta serioase probleme la nivelul sistemelor de siguranţă. Şi situaţia este cu atât mai gravă cu cât un ITP se poate obţine, fără testele prescrise la lege, pentru o şpagă derizorie.

Copiii lui Dieselgate

În al doilea rând, vorbim de un imens parc care va polua multă vreme oraşele României cu noxe care mai de care mai mari, pentru că nu există nici o taxă care să le limiteze. Peste 100.000 din maşinile second-hand intrate în România, în 2017, sunt produse ale concernului VW şi sunt tocmai cele care au fost fabricate în anii de glorie ai manipulării noxelor, "copiii" lui Dieselgate. Toate au ajuns să circule zi de zi pe străzi împărştiind compuşi cancerigini cu mult peste limita admisă în plămânii copiilor români. Pentru acest lucru, nici un brav politician care s-a bătut cu pumnul în piept la adoptarea legii nu va răspunde. Pentru că vorbim de automobile care au trecut prin multe mâni până a ajunge la cumpărătorul final din România, este greu de presupus că rechemările pe care le va face importatorul VW, Porsche România, le vor viza, mai ales că au de rezolvat maşinile măsluite pe care le-au vândut de noi.

Ţeapa kilometrajului

Dincolo de aceste pagube sociale care sunt aproape imposibil de rezolvat, există situaţii pe care ţinta înşelăciunii samsarilor le poate evita. Cea mai frecventă modalitate de ţeapă este măsluirea kilometrajului. Se estimează că peste 80% dintre maşinile vândute de samsari sunt ţinta unei astfel de practici. Şi cum să nu recurgă la astfel de metode, când o rablă devine cu 100.000 de km mai nouă pentru doar 49 de lei, dacă este vorba doar de kilometrjul din bord sau 99 de lei, dacă acesta este stocat în calculatorul de motor sau cel al cutiei de viteză. Se poate face în doar două minute, pentru că nu există nici o lege care să sancţioneze un astfel de tip de înşelăciune. A existat o iniţiativă legislativă care prevedea sancţionarea cu închisoare de la 2 la 5 ani pentru astfel de infracţiuni, atât pentru cel care operează modificarea, cât şi pentru cel care vinde o astfel de maşină, dar nu a fost agreată de guvernarea Ponta şi a fost respinsă la vot de PSD. Şi acum există o astfel de iniţiativă legislativă, dar guvernarea este tot pesedistă, iar majoritatea parlamentară tot de la PSD. În plus, cel care a deschis robinetul pentru afluxul de rable este chiar preşedintele partidului în calitate de iniţiator. În lipsa unui orizont de aşteptare care i-ar putea împiedica pe samsari să înşele în continuare, există câteva sfaturi care ar putea preveni o eventuală ţeapă.

Ce îi dă de gol

Culmea, ţeapa este cu atât mai posibilă cu cât maşina este mai premium. Dacă kilometrajul dă de bănuit, el trebuie coroborat cu câteva elemente care pot fi detecate la o inspecţie de rutină. Dacă maşina are volanul ros sau este mai moale într-o anumită parte, la fel pielea schimbătorului este deteriorată, atunci vorbim despre o maşină care are mai mult de 100.000 de kilometri. La fel şi dacă acumulatorul nu este unul original, sau tapiţeriea scaunului este roasă sau crăpată. Un alt element care se schimbă rar şi dă un indiciu al faptului că maşina a depăşit 100.000 de kilometri este faptul că pedalierele sunt uzate. Semnele de scârţâit în bord sau pe feţele uşilor pot apărea chiar şi de la 50.000 de km. Ele pot fi şi un semn al faptului că maşina a fost demontată pentru a fi reparată în urma unui accident. Pe la 80.000 de km apar semne de rugină la toba finală. După 130.000 de kilometri există semne de degradare pe cotieră, iar scaunul este vizibil lăsat pe o parte. Dacă maşina nu mai are amortizoarele originale, este foarte posibil ca rulajul să fie peste 150.000 de km. Acestea sunt elemente în care samsarul nu bagă bani pentru a le schimba, pentru că nu şi-ar mai scoate mia de euro pentru care pregăteşte ţeapa. El se limitează la a spăla motorul şi la a măslui kilometrajul, o investiţie de cel mult 100 de lei. De ce este importat până la urmă numărul de kilometri? Dincolo de faptul că te-ai putea pricopsi cu o rablă în care va trebui să bagi mai mult decât a făcut când ai cumpărat-o, numărul de kilometri trebuie coroborat cu service-ul care trebuie făcut. Cea mai importantă este schimbarea distribuiţiei, în cazul celei pe curea, pentru că paguba posibilă se poate ridica lejer la câteva mii de euro. Este important, indiferent de ce spune samsarul, să se schimbe toate lichidele la cumpărarea maşinii – ulei de motor şi cutie, antigel, lichid de frână şi direcţie. De anul viitor, din aprilie, autorităţile au promis că românii vor avea înscris în talon numărul de kilometri din momentul vânzării. Doar că acesta va apărea doar după ce tranzacţia s-a perfectat şi samsarul a plecat cu banii. Belgia şi Olanda au ales să lupte altfel cu samsarii care îşi păcălesc clienţii. Fiecare service este obligat să transmită către Car Pass, un ONG, numărul de kilometri ai maşinii de fiecare dată când aceasta intră la ei pentru reparaţii sau verificări.

Atenţie la acte

O practică a celor specializaţi în ţepe cu rable este cea a jocului cu actele. Aproape întodeauna un chilipir are în spate o poveste. Odată plăcută maşina şi cu revizia la zi şi teste la service trecute, apare a doua surpriză. Cel care vinde automobilul nu este cel din acte. Motive există. Este maşina unei mătuşe din Germania sau din România, plecată sau bolnavă. Sau este un schimb. Sau a fost cumpărată cu intenţia de a o vinde. Practic, cel care urmează să primescă banii nu este proprietarul înregistrat la Fisc. Pentru mai multă credibilitate, există contracte de vânzare-cumpărare între proprietarul din acte şi cel care are cheile maşinii. Doar că e vorba de o bucată de hârtie care poate fi obţinută pentru 20 de lei şi care poate fi falsificată în orice moment. Guvernul încearcă să împiedice astfel de practici sancţionând cu radierea în cazul în care contractul de vânzare-cumpărare nu este înregistrat la autorităţi în termen de 90 de zile de la semnarea lui. „Samsarul cumpără maşina de la o persoană fizică sau juridică din UE, iar în acte este trecut proprietarul de drept şi noul proprietar (samsarul). Apoi, samsarul falsifică actele originale. În dreptul vânzătorului rămân datele corecte, dar cu o semnătura şi/sau ştampilă falsificate. La cumpărător se lasă loc liber pentru a trece pe contract direct persoana căreia îi va fi vândută în final maşina”, arată InspectorAuto.ro. În acest caz cumpărătorul final nu este proprietarul maşinii, pentru că el are un contract de vânzare-cumpărare fals şi nici nu-l poate trage la răspundere pe samsar care nu figurează pe nicăieri.

Maşinile de la licitaţii

O altă problema apare în cazul maşinilor cumpărate de pe site-urile de licitaţii. Majoritatea maşinilor sunt cumpărate la preţ net de către o firmă plătitoare de TVA care are obligaţia să aplice, la revânzarea maşinii, o cotă a TVA de 20% la întreagă sumă, inclusiv profitul. În realitate, maşina este cumpărată la preţ net, apoi se adaugă o marjă de profit de câteva sute de euro şi se percepe TVA doar pe acea sumă. Cumprătorul de bună credinţă s-ar putea trezi în situaţia în care va trebui să plătească TVA în România.

Maşini făcute din epave

Situaţii mai grave apar în cazul unor maşini care au fost epave, daune totale rezultate în urma unor accidente groaznice. Astfel de maşini sunt recondiţionate “ca noi” din două sau trei epave cumpărate din România de la persoane fizice sau firme de asigurări sau aduse de afară. Legisaţia nu pedepseşte specific această practică. În alte cazuri, avem de-a face cu elemente provenite de la dezmembrări care sunt asamblate pentru obţinerea unui automobil “de vis” la un preţ fără concurenţă. Pentru descoperirea unei astfel de înşelăciuni este recomandată vizita la un service în care aveţi încredere. Şi nu uitaţi că în piaţa auto second-hand nimeni nu vinde o maşină foarte bună la un preţ foarte bun.

 

Cifre

– 300.000 de maşini second-hand înmatriculate în România în 2017

- 49 de lei, costul pentru modificarea kilometrajului


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de