Țăranii, găsiți vinovați pentru întârzierea banilor de la UE

Şefii de la APIA dau vina pe agricultorii români că nu ştiu să completeze corect cererile de plată, deşi instituţia are o armată de mii de bugetari plătiţi cu salarii de nababi, angajaţi pentru a-i ajuta pe fermieri. Culmea, conducerea APIA este derutată de decizia oamenilor de a intra în greva foamei, argumentând că în nicio altă ţară europeană agricultorii nu recurg la astfel de măsuri disperate, chiar dacă şi lor li se mai întârzie plăţile. Insinuarea faptului că protestele fermierilor sunt exagerate nu-şi are însă locul, în condiţiile în care românii, în general, şi agricultorii, în particular, sunt cei mai săraci oameni din Uniunea Europeană.

Nicolae Horumbă, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), a declarat ieri că întârzierea plăţilor către fermieri se datorează şi erorilor existente în cererile de plată, la ora actuală fiind înregistrate 10.049 de erori din 1.288 de cereri depuse de fermieri. „Toate aceste erori prelungesc, datorită procesului de administrare a cererii, termenele la care aceşti fermieri şi-ar putea primi banii. Este nevoie de clarificare faţă în faţă cu fermierii pe baza unor documente. Noi îi înţelegem pe fermierii care fac acum greva foamei pentru că sunt nemulţumiţi de plăţile care se mişcă încet, dar se mişcă încet şi din cauza modului în care fermierii îşi completează cererile de plată, de greşelile care se fac în aceste cereri, ceea ce necesită clarificări”, a spus şeful APIA.

APIA a plătit până în prezent subvenţii de 1,919 miliarde de euro pentru 920.000 de fermieri, din fondurile aferente anului 2015, de 2,1 miliarde de euro.

Derutaţii din sistem

Horumbă a adăugat că şi în restul UE mai întârzie plăţile către femieri, dar niciunul nu intră în greva foamei ca românii, mai ales că cei din urmă au şi cele mai mari subvenţii din comunitate: „Fenomenul de întârziere se manifestă în majoritatea statelor europene datorită noutăţii schemelor de plată implementate prin noua PAC. Unii fermieri sunt nemulţumiţi că nu şi-au primit banii, dar trebuie să avem în vedere că sprijinul cuplat la vaci de lapte este 826 de euro, iar la taurinele de carne este de patru ori mai mare faţă de cel notificat, respectiv de 1.221 euro. Fermierii primesc sume consistente şi de aceea suntem derutaţi, deşi îi înţelegem de această manifestare de greva foamei, dar suntem derutaţi pentru că în nicio ţară europeană, chiar dacă înregistrează întârzieri la plată, fermierii nu fac greva foamei”.

O armată de 7.000 de funcţionari

APIA are aproape 5.000 de angajaţi, cărora li se adaugă încă 2.000 ai Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). O armată de 7.000 de funcţionari care sunt plătiţi şi cu 2.000 de euro pe lună pentru a îndruma fermierii în completarea corectă a cererilor pentru subvenţii. Pe de altă parte, nu trebuie omis şi catastrofalul sistem electronic al APIA, care i-a adus la disperare pe angajaţii agenţiei. Sistemul care a costat zeci de milioane de euro şi este întreţinut de Siveco şi Teamnet cade foarte des, uneori şi câteva zile la rând. De altfel, Corpul de control al primului ministru verifică acum softul utilizat de APIA pentru autorizarea subvenţiilor.

Angajamentul iniţial al APIA legat de finalizarea plăţilor în zootehnie era data de 15 august, dar termenul nu a putut fi respectat din cauza unor probleme de soft, care s-a blocat în zilele de 11 şi 12 august, când s-a introdus aplicaţia pentru taurine de carne.