Cum ne fuge terenul agricol de sub picioare

Conform statisticilor oficiale, suprafața agricolă totală a României este de aproximativ 13,5 milioane de ha, iar terenul arabil este de circa 9,5 milioane ha. Cât mai este însă în proprietatea fermierilor români nimeni nu ştie cu precizie pentru că o astfel de statistică este imposibil de făcut. Dacă ar fi să-i dăm crezare fostului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, străinii au cumpărat circa un milion de hectare de teren agricol. Un studiu comandat însă de parlamentarii europeni în 2014 arăta că străinii ajunseseră încă din acel an să controleze până la 40% din terenul arabil. Potrivit negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieţei funciare din România a început de la 1 ianuarie 2014, dar startul fusese deja furat.

Speriate de amploarea fenomenului, autorităţile de la Bucureşti au anunţat încă de anul trecut că vor să înăsprească legea privind vânzarea terenurilor agricole (Legea 17/2014 ). Pentru a bloca transferul proprităţilor agricole către străini, Ministerul Agriculturii propunea ca persoanele fizice să poată cumpăra maximum 150 de hectare şi să aibă o experienţă de cinci ani în domeniu. În cazul persoanelor fizice suprafaţă ar fi urmat să crească de 10 ori. Propunerile nu au depăşit încă stadiul de proiect, iar tranzacţiile cu terenuri agricole continuă să prospere.

Vânzări pe „chitanţe de mână”

Situaţia reală a situaţiei privind vânzarea terenurilor agricole este foarte greu de stabilit pentru că foarte multe terenuri sunt neitabulate, iar vânzarea acestora nu s-a făcut prin intermediul notariatelor. Pentru acest gen de tranzacţii au fost suficiente titlurile de proprietate sau adeverinţele de punere în posesie şi o „chitanţă de mână” semnată între cele două părţi.

Până la apariţia Legii 17/2014 care a liberalizat vânzarea terenurilor agricole către străini, afacere se derula prin intermediul interpuşilor care erau cetăţeni  români.

Străinii au acces la finanţări ieftine

Agricultorii autohtoni s-au plâns în nenumărate rânduri de faptul că sunt discriminaţi în comparaţie cu străinii în ceea ce priveşte accesul la finanţare. În timp ce aceştia din urmă obţin de la băncile din ţara lor credite cu dobânzi mici pentru achiziţionarea de terenuri româneşti, fermierilor autohtoni li se oferă acasă credite cu dobânzi foarte mari. Pe de altă parte, preţul oricum foarte mic de vânzare al acestora în comparaţie cu cele din ţările UE este o invitaţie pentru investitorii străini.

Agroholdinguri peste standardele europene

Primele 100 de companii agricole care operează în România au acţionari din Liban, Italia, Lituania, Țările de Jos, Franța, SUA, Marea Britanie, Portugalia, Spania și Austria, potrivit unei analize a Transnational Institute. Mărimea unora dintre aceste agroholdinguri este fără precedent și în afara proporțiilor europene standard, se mai arată în documentul citat. Una dintre cele mai mari ferme din România, Maria Group, aparţine oamenilor de afaceri libanezi Sarkis Sarkis şi Laoun Youssef şi altor asociaţi minoritari. Are 65.000 ha, majoritatea în județul Călărași, port propriu, abator de sacrificare şi exportă carne și cereale, în mare parte în Orientul Mijlociu și Africa de Est. În mod similar, Bardeau Holding controlează 21.000 de ha, în Arad, Timiș, Caraș-Severin şi Argeş, are propria infrastructură de transport, de depozitare a cerealelor, prelucrare și comercializare. Este proprietatea contelui austriac von Bardeau, care este unul dintre cei mai mari proprietari de pământ din România. Și grupul danez de ferme de familie Ingleby controlează, prin intermediul firmei Crosswind, peste 11.130 de hectare. Emiliana West Rom SRL, deţinută de omul de afaceri italian Martini Luciano, administrează circa 10.529 de hectare de teren în judeţul Timiş.

Cum îşi vând alţii terenurile

Ungaria permite numai rezidenţilor UE să cumpere terenuri agricole. La sud, vecinii bulgari au acceptat să vândă aceste proprietăţi persoanelor fizice sau firmele, dar cu condiţia să fie rezidente de cel puţin cinci ani. În Germania se impune doar un singur lucru: cumpărătorul să facă dovada că vrea să folosească terenul achiziţionat în scopuri agricole. Mult mai restrictivi în această problemă se dovedesc a fi francezii. Statul, prin intermediul unei instituţii specializate (SAFER), cumpără terenuri fărâmiţate şi le comasează. SAFER vinde doar suprafeţe foarte mari, iar cumpărătorul este în prealabil verificat.

În ultimii ani preţul terenurilor agricole au crescut permanent, iar într-un viitor nu prea îndepărtat vor ajunge chiar prohibitive, susţin specialiştii. Acum încep de la 2.000 de euro şi pot ajunge până la 9.000 - 10.000 de euro pe hectar, în funcţie şi de zonă. Cele mai sumpe sunt cele din vestul ţării.

1.Nivelul scăzut al prețului terenurilor în noile state membre din Europa de Est, în comparație cu statele membre mai vechi ale UE, a fost factorul major care i-a încurajat pe investitori să achiziționeze teren agricol în România.

2.Proiectul de modificare a Legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole a fost trimisă în Parlament la spre sfârşitul anului trecut, dar de atunci nu se mai ştie nimic despre soarta lui.

Terenuri gratuite de la ADS pentru tineri

Absolvenţii unei instituţii de învăţământ de profil agricol, cu vârsta de până în 40 de ani, pot să primească terenuri de la stat în concesiune sau în arendă, în vederea înfiinţării de ferme, potrivit unui act normativ care a intrat în vigoare anul trecut, la sfârşitul lunii noiembrie. Suprafeţele care pot fi puse la dispoziţia acestora sunt de maximum 50 de hectare. Legea stabileşte, de asemenea, că în situaţia în care suprafeţele de terenuri disponibile sunt mai mici decât cele solicitate, se va aplica procedura concurenţială reglementată de legislaţia în vigoare.Această prevedere a fost inclusă în Legea nr. 226/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, ea fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 937/22.11.2016. În prezent ADS are contracte de arendă şi concesiune pe o suprafaţă de aproximativ 271.000 de hectare pentru care a încasat anul trecut aproape 68 de milioane de lei. În prezent, ADS are de recuperat ADS are de recuperat 186,5 milioane de lei, în condiţiile în care la începutul anului trecut această sumă era de 391,9 milioane de lei.