Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar dacă perspectiva unor resurse importante de gaze naturale în Marea Neagră ne asigură un confort energetic pe viitor, România se află în acest moment exclusă de pe marile rute de transport al gazelor naturale care vor aproviziona Europa. Fie că vorbim despre Rusia, ca sursă de aprovizionare, sau zona Mării Caspice, România nu este conectată la niciunul dintre aceste proiecte. Ele traversează însă ţările vecine nouă.
Speranţa noastră este de a construi ulterior nişte conectori care să fie cuplaţi la marile gazoducte. Sunt doar proiecte a căror realizare este incertă pe termen lung. România ratează șansa de a câștiga câteva sute de milioane de euro pe an din trans¬portul gazelor naturale. Deocamdată Guvernul se laudă că România nu mai este dependentă de importu¬rile de gaze naturale ruseşti, asigurându-şi consumul din surse proprii. O statistică pe jumătate adevărată pentru că ea ascunde, printre rânduri, un adevăr dureros: marea industrie s-a distrus şi, odată cu ea, au dispărut şi marii consumatori.
Ţinta este Marea Neagră
Pentru România, cea mai sigură zonă din care îşi poate asigura consumul de gaze este Marea Neagră. Gazul din această zonă, pe care companiile Petrom și Exxon Mobil se pregătesc să-l extragă, începând cu 2019, ar putea fi preluat pe două posibile trasee, conform planurilor companiei Transgaz. Este vorba fie de coridorul sudic de transport, unde se prevede dezvoltarea reţelei de la țărmul mării pe direcţia Podișor -Corbu -Hațeg -Horia, fie dezvoltarea coridorului central, pe direcţia Isaccea -Onești -Coroi -Hațeg -Horia. În funcţie de creşterea producţiei off-shore din Marea Neagră, se are în vedere dezvoltarea suplimentară a reţelei de transport prin constru¬irea unei rute suplimentare prin centrul României şi realizarea unei noi interconectări cu Ungaria. În plus, compania de transport al gazelor naturale ia în calcul şi dezvoltarea unui culoar estic de la Onești care ar permite ca gazele din Marea Neagră să ajungă şi în Republica Moldova. Totuşi, pentru a asigura creşterea capacităţii de transport a interconectării sistemelor din cele două ţări (care să ajungă la 1,5 mili¬arde de metri cubi pe an) ar fi nevoie de încă 110 milioane de euro, menţionează Transgaz.
Nabucco a rămas fără gaze
Proiectul Nabucco poate fi considerat o eroare majoră a politicii româneşti. Că proiectul Nabucco nu se va face niciodată se ştia cu cel puţin doi-trei ani înainte ca el să-şi dea sfârşitul, la presiunile Rusiei. Ţările care făceau parte din proiect s-au retras rând pe rând, unele s-au refugiat în proiectul rusesc North Stream, dar noi am ţinut-o una şi bună: Nabucco sau nimic. Ne-am ales cu nimic. Am cheltuit 20 de milioane de euro pentru studii şi promovarea lui.
Proiectul AGRI a fost lansat în 2010 și e mereu amânat
AGRI trebuia să aducă gaz din zona Mării Caspice în România. Din proiect fac parte România, Georgia, Azerbaidjan și Ungaria. Proiectul, care presupune construcţia a două terminale de gaz natural lichefiat, unul la Constanţa şi altul în Georgia, a fost lansat în 2010, dar de atunci lucrările au bătut pasul pe loc. Proiectul ar putea costa între 2 şi 5 miliarde de euro, cu o capacitate maximă de 8 miliarde metri cubi de gaze pe an. AGRI ar urma să fie alimentat cu gaze din Azerbaidjan.0
TANAP ocoleşte România
Turcia a lansat în luna martie construcţia gazoductului Trans Anatolian Natural Gas Project (TANAP). Gazoductul, care va fi gata în 2018, va lega, printr-o conductă de 1.850 km, graniţa georgiană a Turciei cu cea a Greciei. Mai departe, conducta va fi conectată spre vest la gazoductul transadriatic (TAP) prin Grecia, Albania şi Italia. Interconectorul presupune o investiţie de 10 miliarde dolari şi el va transporta gazul azer spre Occident. Capacitatea TANAP va fi iniţial de 16 miliarde de metri cubi de gaz, dar va ajunge la 31 miliarde de metri cubi. România nu se află pe ruta aces¬tui proiect.
Interconectorul Turkish Stream, tot fără noi
Gazoductul Turkish Stream va pleca din Rusia, va subtraversa Marea Neagră şi va intra în Turcia. Mai departe, va conecta Macedonia, Serbia, Grecia, Ungaria și va avea ca punct terminus hub-ul de comerţ cu gaze Baumgarten din Austria. Prin acest proiect, Rusia vrea să ocolească Ucraina, după ce varianta South Stream a fost anulată. Livrările de gaze spre Turcia ar putea începe în decembrie 2015. Într-o estimare preliminară, proiectul va costa peste 3,3 miliarde de dolari.
Gazoductul Eastring, mai mult speranţă decât realitate
Recent, compania de transport al gazelor naturale din Slovacia a lansat ideea construirii unui gazoduct care să lege Slovacia, Ungaria şi România. Eastring va aduce gaz în Balcani din vest, urmând să aibă o lungime cuprinsă între 744 si 1.015 kilometri şi o capacitate de până la 20 de miliarde de metri cubi pe an. Costul estimat este de 1,3 miliarde de euro şi ar putea deveni operaţional la finele lui 2018. Rusia s-a arătat inte¬resată de acest proiect şi aşteaptă o invitaţie din partea iniţiatorilor. Eastring ar trebui să fie conectat, prin Bulgaria, la TANAP.
Posibilitatea ca România să bene¬ficieze de gaze prin intermediul gazo¬ductului TANAP depinde de interconec¬torul care va lega Bulgaria de Grecia.
Andrei Gerea, ministrul Energiei
