Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%, avertizează experţii Fondului Monetar Internaţional.
FMI vede cinci riscuri importante pentru România: agravarea crizei din zona euro şi accelerarea scoaterii de capital de către grupurile bancare străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme şi accesarea de fonduri UE sub aşteptări, care au şanse ridicate de realizare; blocarea accesului la pieţele financiare, cu şanse mici şi efect mediu.
Legături puternice cu Germania, Franţa şi Italia
"România are legături comerciale şi financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa formează circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte controlat de bănci din zona euro. Împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat", notează FMI într-un raport publicat marţi.
Luând în calcul experienţa din 2008-2010, ar fi posibilă o scădere economică de 5%, în timp ce o depreciere de 15-20% a cursului de schimb ar afecta puternic portofoliile băncilor. În cazul agravării puternice a crizei euro, România ar putea avea nevoie de lichiditate de urgenţă şi ar putea fi necesară accesarea programului cu FMI.
România a avut o creştere economică de 7,3% în 2008, urmată de o contracţie severă, de 6,6% anul următor, ca urmare a crizei financiare.
Cursul şi băncile
De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgenţă, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea în instituţiile individuale de credit.
O reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme ar stopa implementarea acestora, afectând perspectivele de creştere, şi ar putea induce o pierdere a încrederii consumatorilor şi investitorilor, precum şi volatilitate mai puternică pe piaţa financiară, inclusiv presiune pe cursul de schimb.
Fără fonduri UE
Accesarea de fonduri UE sub aşteptări, situaţie cu probabilitate ridicată, ar afecta proiecţiile de creştere, care depind puternic de accelerarea utilizării de fonduri europene. În acelaşi timp, avansul economic ar putea fi mai redus pe termen mediu, afirmă experţii FMI.
În cazul în care pieţele financiare nu ar mai împrumuta România, situaţie cu probabilitate redusă, impactul ar fi mediu, întrucât rezervele fiscale şi cele valutare acoperă cea mai mare parte a datoriei care urmează să ajungă la maturitate pe termen scurt. O anumită consolidare fisclaă şi finanţare prin programul cu FMI ar putea fi necesară.
