Discrepanţele salariale dintre regiunile României s-au adâncit dramatic - aproape că s-au triplat - în ultimii 10 ani, în loc să se atenueze, iar veniturile mici cresc mai lent decât cele mari. Doar regiunile din jumătatea de vest a ţării au dat semne de redresare, pe fondul investiţiilor susţinute, în timp ce Oltenia şi Moldova se depărtează tot mai mult, în jos, faţă de media naţională, arată datele în profil teritorial analizate de Jurnalul.
La nivel naţional, salariul mediu a crescut de la 1.393 de lei în 2010 la 3.324 de lei în 2020, însă peste această medie s-a menţinut, în toţi aceşti ani, doar regiunea Bucureşti-Ilfov. Aici, salariul mediu regional net a crescut de la 1.876 la 4.380 de lei. Mai trist este că ponderea salariilor din zonele cele mai slab dezvoltate a scăzut de la 68% la 65% din maximele naţionale şi de la 92% la 85% în raport cu mediile naţionale, potrivit datelor centralizate la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Asta înseamnă că discrepanţele regionale s-au adâncit şi, implicit, că politicile de ameliorare aplicate în aceşti ani au fost, de fapt, falimentare.
Cele mai relevante exemple din acest punct de vedere sunt date de regiunile Nord-Est Moldova şi Sud-Vest Oltenia. În cazul Olteniei, aceasta a coborât de pe locul al doilea (!) în topul salariilor - 1.336 de lei net - din 2010 pe locul al cincilea în prezent - 2.995 de lei. Iar Moldova s-a menţinut în top 3 din punctul de vedere al sărăciei, chiar dacă salariile de aici au avut una dintre cele mai puternice creşteri (de la 1.230 de lei în 2010 la 2.941 de lei în prezent). Ce au în comun cele două regiuni istorice? Desigur, lipsa unei autostrăzi, fapt care a împiedicat serios atragerea de investiţii.
Transilvania, spectacolul dezvoltării
La polul opus, cu cele mai spectaculoase creşteri, se regăsesc regiunile Centru şi Nord-Vest, care formează, împreună, Transilvania. Dacă în 2010 acestea erau primele în topul sărăciei, cu cele mai mici salarii medii (1.166 de lei în Nord-Vest, respectiv 1.227 de lei în Centru), acum acestea sunt pe locurile 3-4 în topul veniturilor, cu peste 3.000 de lei, şi ocupă locurile 1 şi 2 în topul creşterilor salariale din ultimii 10 ani. Mai mult, în aceste regiuni ponderea veniturilor în raport cu media naţională a crescut de la mai puţin de 85% în 2010 la aproape 95% în prezent. Ce au în comun aceste regiuni? Ei bine, pe aici trec cei mai mulţi kilometri de autostradă, fapt care a atras ca un magnet investiţiile.
Cum vor creşte salariile în 2020
Cele mai recente prognoze ale CNSP arată că în 2020, faţă de 2019, media generală a salariilor va creşte cu 9,8%, de la 3.025 la 3.324 de lei, adică într-un ritm mai lent faţă de cel din anii anteriori. Campionii creşterilor salariale ar fi, potrivit estimărilor, salariaţii din regiunile Oltenia şi Centru, care se pot aştepta la majorări de 11%, iar codaşii - cei din Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia, cu majorări mai mici de 9%. Judeţul cu cea mai mare creştere salarială va fi Mureşul (+12,3%), în timp ce Ilfovul va avea cea mai mică majorare (+7%), arată prognozele oficiale.
Atenuarea decalajelor dintre regiunile ţării ar trebui să fie unul dintre cele mai importante obiective din seria de măsuri necesare pentru trecerea favorabilă a României la euro.
Salariile românilor din regiunile slab dezvoltate se depărtează tot mai mult, în jos, faţă de media naţională