Programul nuclear al României, o poveste de șpagă și prostie

Nuclearelectrica înregistrează întârzieri la majoritatea proiectelor sale mari de investiţii, care au grade de realizare îngrijorător de mici. Obiective vitale pentru Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, precum retehnologizarea Unităţii 1 sau Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA), sunt bâjbâite din cauza erorilor făcute de firmele angajate în derularea contractului, susţin administratorii companiei. Pe de altă parte, decizia statului de a o goli de cash, prin încasarea numai în 2018 a peste 485 milioane de lei din dividende, nu poate fi de bun augur. Nu întâmplător, depozitele bancare ale Nuclearelectrica au scăzut cu peste 30% numai în ultimul an, de la 1,2 miliarde lei la 800 de milioane lei, în condiţiile în care compania are nevoie urgentă de peste 6,5 miliarde de lei pentru a prelungi durata de viaţă a Reactorului 1, fără a mai vorbi despre investiţia în reactoarele 3 şi 4.

Nuclearelectrica a avut prevăzute pentru anul 2018 investiţii de 244.867.000 lei, din care a cheltuit doar 116.626.000 lei, ceea ce înseamnă un grad de realizare de 47,6%, potrivit Raportului Trimestrial al Consiliului de Administraţie al SC Nuclearelectrica SA pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2018. Un procent mediocru, care reprezintă însă un mare pas înainte faţă de 2017, când gradul de realizare a fost de 26,7%. În aceste condiţii, avantajul constă, de fapt, în aceea că marile investiţii au bătut pasul pe loc.

Proiect cu creştere ca în poveşti

Proiectul de investiţii „Modernizare infrastructură de comunicaţie, amenajarea centrului de date în conformitate cu standardul TIA 942-1 şi implementarea de măsuri de reducere a riscului de securitate a informaţiei” a fost bugetat în 2018 cu 2.170.000 lei, sumă din care nu s-a cheltuit nimic. În alte cazuri, gradul de realizare a investiţiilor a crescut ca în poveşti, în doar câteva luni, deşi ani de zile nu s-a făcut nimic. Este cazul proiectului privind “Modernizarea şi extinderea Sistemului de protecţie fizică”, bugetat în 2018 cu 16.600.000 lei şi realizat la 30 septembrie în proporţie de 18,6%. Motivul întârzierii este “contractarea cu întârziere a unor lucrări şi necesitatea obţinerii certificatului de securitate industrială (ORNIS)”.

În februarie 2018, fostul director general al Nuclearelectrica, Pompiliu Budulan, a fost trimis în judecată pentru luare de mită. Budulan ar fi luat 2,7 milioane de euro mită de la companii, una din acestea fiind UTI, tocmai pentru derularea contractului de modernizare a sistemului de protecţie fizică

În plus, “devizele economice revizuite au fost refăcute de mai multe ori, urmare a observaţiilor inginerilor din cadrul CNE Cernavodă”. Modernizarea sistemului de protecţie fizică a început încă din 2010 şi este realizată de compania UTI, care a încasat deja până acum circa 31 de milioane de euro. Foarte interesant este faptul că, într-un raport anterior al administratorilor Nuclearelectrica, gradul de realizare a proiectului era de 8,7% la data de 30 iunie 2018. Iată că, în doar trei luni, acesta a sărit la 18,6%.

Proiectul Fukushima a explodat

Serviciile de proastă calitate oferite de firmele angajate au dus la întârzieri şi la proiectul „Îmbunătăţirea răspunsului CNE Cernavoadă, respectiv a funcţiilor de securitate nucleară în cazul evenimentelor din afara bazelor de proiectare ca urmare a accidentului nuclear survenit la centrala nucleară Fukushima 1, Japonia”. Acesta a fost bugetat cu 26.241.000 lei, iar la 30 septembrie era realizat doar în proporţie de 17,6%. Motivul: “Acest proces a acumulat întârzieri determinate de faptul că documentaţia de proiectare transmisă de contractor nu a răspuns în totalitate cerinţelor CNE”. Sesizăm şi în acest caz un salt uluitor al gradului de realizare, de la 0,6% la 30 iunie 2018, la aproape 18% după numai trei luni, pe 30 septembrie 2018.

Întârzieri la depozitul de deşeuri

Întârzieri majore sunt şi la realizarea DICA, pentru care s-au bugetat anul trecut 14.177.000 lei şi era finalizat la 30 septembrie 2018 în proporţie de 39,3%. Şi aici atrage atenţia saltul incredibil, de la un nivel de realizare de 14,3% la 30 iunie 2018, la aproape 40% doar trei luni mai târziu. Lucrările “înregistrează întârzieri datorate finalizării cu întârziere a procesului de contractare, pe seama procedurii complexe, şi derularea ineficientă a serviciilor prestate de contractor”, se arată în raportul administratorilor. Cele 27 de depozite DICA trebuiau terminate până în 2023. Primul a fost finalizat în 2003, iar în prezent se lucrează abia la modulul 8.

Reactorul 1 trebuie retehnologizat până în 2026

Retehnologizarea Reactorului 1 reprezintă poate cel mai sensibil subiect în privinţa investiţiilor majore şi urgente ale Nuclearelectrica. „Extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1 prin retubarea reactorului şi retehnologizarea sistemelor principale (studii)” a avut bugetate anul trecut investiţii de 10.373.000 lei, iar gradul de realizare este de numai 22,3%. “Dezvoltarea proiectului de retehnologizare este într-o fază incipientă”, arată administratorii, în condiţiile în care aceasta trebuie să fie finalizată cel mai târziu în anul 2026, când expiră durata de viaţă de 30 de ani a Unităţii 1. Şi aici, autorităţile bâjbâie, deşi procesul trebuie început cu cel puţin 10 ani mai devreme.

8,8 miliarde de lei este necesarul de investiţii al Nuclearelectrica în perioada 2018-2026. Jumătate din această sumă se duce pe retehnologizarea Unităţii 1

În mai 2017, fostul director general Daniela Lulache spunea că studiile tehnice începute în 2014 urmau să fie gata în 2018, proiectul e în grafic, iar Nuclearelectrica are puşi deoparte cei 300-400 de milioane de euro reprezentând necesarul de investiţie din partea sa pentru retehnologizare. În aceeaşi lună, ministrul Toma Petcu anunţa contrariul: nu sunt bani pentru lucrările de prelungire a duratei de viaţă a reactorului 1. La scurt timp, în iulie 2017, Ministerul Energiei a refuzat să aprobe strategia, cerând mai multe documente, rapoarte şi clarificări. În octombrie 2017, noul director general Cosmin Ghiţă anunţă demararea retehnologizării. În 2019, nu sunt gata nici măcar studiile preliminare, în condiţiile în care lucrările propriu-zise durează între 24 şi 30 de luni.  

Proiectele de investiţii de la Nuclearelectrica bat pasul pe loc, în cel mai bun caz. Administratorii invocă erori pe bandă rulantă ale firmelor contractate