Român bogat, român sărac. Banii din bănci fac diferenţa

Discrepanţele uriaşe dintre zonele bogate şi cele sărace conturează una dintre cele mai dramatice realităţi ale României de azi. Această prăpastie este reliefată şi de structura depozitelor bancare ale populaţiei. Locuitorii din Capitală şi judeţe precum Cluj sau Constanţa economisesc sume mult mai mari decât cei din Giurgiu ori Botoşani. În plus, cu cât câştigă mai bine, cu atât românul acumulează procente mai mari din venit, fapt ce vine să amplifice decalajele.

Gospodăriile populaţiei aveau, la 31 iulie 2019, depozite totale în lei de 67.935,0 milioane de lei şi depozite totale în valută echivalând cu 46.534,6 milioane de lei, rezultând o sumă de 114.469,6 milioane de lei, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Populaţia României numără 22.213.553 persoane, potrivit celor mai recente statistici ale Direcţiei pentru politici fiscale şi bugetare locale, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale. Rezultă o economisire medie de 5.153 lei pe locuitor.

Această cifră nu ne spune însă mare lucru despre puterea românului de a pune bani de-o parte, pentru că între diferitele zone ale ţării apar discrepanţe considerabile. Locuitorii din judeţele înstărite au o disponibilitate, dar şi o capacitate mult mai mare, de a face economii, comparativ cu locuitorii din judeţele sărace.

Salarii mari, depozite uriaşe

Astfel, municipiul Bucureşti are o populaţie de 2.113.362 persoane, care însumată cu populaţia judeţului Ilfov, de 423.497 persoane, duce la un total de 2.536.859 persoane. Acestea acumulează depozite bancare în valoare de 37.761,7 milioane de lei, rezultând o economisire medie de 14.885 de lei per capita. Este cel mai ridicat nivel din România, dar în condiţiile în care această zonă are şi cel mai mare salariu mediu net, de 4.173 de lei pe lună, conform datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) pe anul 2019.

Ei bine, la numai câteva zeci de kilometri distanţă, situaţia stă cu totul altfel. În judeţul limitrof de la sud, Giurgiu, capacitatea oamenilor de a strânge bani este mult mai redusă. Giurgiuvenii, în număr total de 274.079 persoane, au reuşit să depună la bancă, în medie, numai 1.481 lei, de peste 10 ori mai puţin decât bucureştenii.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Locul 2, mult sub lider

Pe locul secund în clasamentul economisirii se situează judeţul Cluj, cu 8.946 de lei de persoană puşi la bancă (circa 60% din suma aferentă Capitalei), la o populaţie de 729.368 persoane. Urmează judeţele Constanţa (6.223 de lei economisirea medie la o populaţie de 768.049 de persoane), Braşov (5.910 de lei la 634.296 de persoane) şi Sibiu (5.784 de lei la 466.839 de persoane).

La polul opus, cel mai slab judeţ, după Giurgiu, este Botoşani, cu o economisire medie de 1.705 lei şi o populaţie de 453.171 de persoane. Urmează Teleorman (1.888 de lei la 378.358 de persoane), Caraş-Severin (1.969 lei la 322.243 de persoane) şi un alt judeţ apropiat de Capitală, Călăraşi, cu 2.039 de lei economisirea medie la o populaţie de 312.835 de persoane.

În cazul nefericit în care rămâne fără job, bucureşteanul supravieţuieşte, la acelaşi standard de viaţă, peste trei luni şi jumătate, iar giurgiuveanul abia puţin peste două săptămâni.

Cine câştigă bine îmbogăţeşte banca

Dacă vom analiza raportul dintre suma depusă la bancă şi salariu, vom observa că românul, cu cât câştigă mai mulţi bani, cu atât depune mai mult la bancă, nu numai în sumă fixă, ci şi ca parte din venit. Astfel, locuitorul din Bucureşti şi Ilfov deţine la bancă, în medie, 3,6 salarii lunare. Ierarhia în funcţie de economisirea medie coincide celei în funcţie de numărul salariilor puse de-o parte. Clujeanul are în depozitele bancare, în medie, 2,5 salarii, constănţeanul 2,3 salarii, iar braşoveanul şi sibianul câte 1,9 salarii. În partea de jos al clasamentului, constatăm acelaşi fenomen. Judeţul cu cea mai slabă economisire în funcţie de venituri este Giurgiu, cu 0,6 salarii, în medie, deţinute la bancă, urmat de Botoşani (0,7 salarii), Teleorman, Caraş-Severin şi Călăraşi (câte 0,8 salarii).

Top 5 cele mai mari economisiri

Top 5 cele mai mici economisiri