Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România şi Letonia par a fi experimente controlate ale teoriei politicii dure de austeriate. Comentariul aparţine cotidianului britanic Financial Times (FT) care consideră că modelul aplicat în România reprezintă primul pas pentru o eventuală introducere a unor măsuri mai severe de ajustare în Portugalia sau Grecia.
Anul acesta, Cabinetul Boc a adoptat măsuri dure de austeritate simultane: salariile au scăzut cu aproximativ 30%, TVA a fost majorată, iar numărul angajaţilor din sectorul public a fost redus cu circa 20%. Măsurile adoptate de România au copiat modelul Letoniei, cele două ţări fiind singurele state membre ale Uniunii Europene care au luat decizii atât de dure. Astfel, atât România, cât şi Letonia par a fi experimente controlate pentru ipoteza că beneficiile unor politici îndrăzneţe de austeritate vor fi mai mari, întotdeauna, decât impactul negativ al declinului veniturilor din taxe, la care reducerile de cheltuieli au contribuit în primă fază, afirmă Cornel Ban, doctor în relaţii internaţionale şi politici comparate la Universitatea din Maryland, SUA. Dimensiunea mai mare a României, dependenţa ridicată de consumul intern, rata ridicată de sindicalizare, sindicatele active şi rigiditatea pieţei muncii fac experienţa ţării şi mai relevantă pentru discuţia privind adoptarea unor programe mai dure de ajustare în Portugalia şi Grecia.
"Pe termen lung, situaţia s-ar putea îmbunătăţi, dar până acum austeritatea a adâncit declinul, a crescut şomajul şi a declanşat un atac fără precedent asupra serviciilor de bază. Când poliţiştii se revoltă în faţa sediului Preşedinţiei, iar angajaţii din finanţele publice îl iau ostatic pe ministru din cauza unor tăieri de salariu de-ţi pică faţa, aşa cum s-a întâmplat în toamna aceasta în România, probabil că ar trebui să devenim mai precauţi la atracţia măsurilor de austeritate", notează economistul.
Ban a răspuns în articolul postat de Financial Times unui comentariu aparţinând lui Wolfgang Münchau, editor asociat al publicaţiei britanice, care susţine că Germania, prin intermediul cancelarului Angela Merkel, a reuşit să impună Uniunii Europene viziunea germană de administrare a crizei, ajustarea prin reducerea drastică a deficitului şi, dacă este necesar, prin deflaţie.
Răspunsul Europei la criză nu este de a rezolva direct dezechilibrele majore create între centru şi periferie, ci de a insista pe disciplină fiscală şi reforme structurale, consideră Münchau. Cornel Ban a absolvit doctoratul anul acesta la Universitatea din Maryland cu disertaţia "Neoliberalismul în transformare: Idei şi schimbări economice în Spania şi România". Ban este director adjunct al Programului Studii de Dezvoltare la Institutul Watson pentru studii internaţionale din cadrul Universităţii Brown din Rhode Island.
Disponibilizări şi noi tăieri de cheltuieli
Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional să continue în 2011 reducerea numărului de angajaţi în sectorul public şi să diminueze impozitele aplicate forţei de muncă doar dacă economia îşi va reveni, restrângeri de cheltuieli fiind prevăzute şi în sistemul asistenţei sociale. Angajamentele sunt incluse în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI după misiunea de evaluare din toamna acestui an, iar aplicarea lor pregăteşte noul acord pe care România vrea să îl semneze cu FMI anul viitor. Ce trebuie să facă Guvernul Boc pentru a primi în continuare banii FMI:
– Scăderea numărului de angajaţi în sectorul public va continua şi anul viitor.
– Stimulentele pentru bugetari vor fi calculate ca un plafon maximal, nu ca un nivel obligatoriu, şi vor fi acordate, în limita acestui plafon total, strict în raport cu resursele bugetare şi doar sub formă de premiere pentru rezultate importante în colectări de taxe.
– Ajutorul de şomaj nu va mai fi calculat în raport cu nivelul salariului minim. Ajutorul acordat şomerilor nu va creşte o dată cu majorarea salarială din 2011.
– Numărul de internări în spitale va scădea cu 10% faţă de nivelul din acest an, iar adaosul acceptat pentru medicamentele utilizate în tratarea cancerului, diabetului, HIV/SIDA, TBC va fi redus la maximum 1,5% pentru achiziţii cu amănuntul şi 4% pentru cumpărări angro.
– Sistemul de plată al medicilor de familie va fi modificat, astfel încât aceştia să primească 50% pentru plata per capita (faţă de 70% în prezent), în favoarea plăţii per serviciu (limitată în prezent la 30%).
– Pachetul de beneficii asigurate de stat în sistemul medical va fi revizuit cu asistenţa Băncii Mondiale, astfel încât să nu mai fie acoperite servicii de sănătate costisitoare şi care nu sunt esenţiale.
– Pentru a îmbunătăţi controlul financiar asupra sectorului, Guvernul va limita sumele nominale aferente serviciilor trimestriale contractate cu spitalele, medicii de îngrijire primară şi farmaciile la sumele bugetate.
– Guvernul va acorda prioritate programelor sprijinite din fonduri europene când va decide noi investiţii, iar Unitatea de Management a proiectelor UE va trece de la Finanţe în subordinea premierului, cu autoritatea de a lua măsuri în ministere pentru accelerarea absorbţiei.
– Executivul va cere Consiliului de Miniştri ai Uniunii Europene să aprobe creşterea de la 35.000 de euro la 50.000 de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care firmele sunt obligate să se înregistreze şi să plătească TVA.
– Vor fi introduse noi criterii pentru clasificarea contribuabililor în mici, mijlocii şi mari.
– Reducerea impozitării forţei de muncă va fi luată în calcul doar dacă economia îşi va reveni şi va crea suficient "spaţiu fiscal", până atunci sistemul de impozitare urmând să rămână neschimbat.
Citește pe Antena3.ro
