Ţara proiectelor întârziate: 15 ani pentru construcţia unui pod

România este ţara în care lucrurile se mişcă şi arată bine doar pe hârtie. Avem planuri şi strategii măreţe, iar miniştrii se întrec în promisiuni la preluarea mandatului. Când vine vorba însă despre fapte, restanţele se adună în acelaşi ritm cu promisiunile, demonstrând că România se conduce după proverbul „de la vorbă la faptă este cale lungă”.

Un  prim exemplu al neputinţei ar fi podul feroviar de la Grădiştea, de peste râul Argeş.  El s-a prăbuşit din cauza în 2005 din cauza unor viituri, iar de atunci pentru a parcurge drumul dintre Bucureşti şi Giurgiu cu trenul trebuie făcut un ocol prin Videle. În loc de 74 km, drumul este acum de 118 km. Podul a făcut parte din prima linie de cale ferată din Principatele Române (Bucureşti -Giurgiu), a cărei construcţia a început în 1866 şi a fost inaugurată în 1869. Acum, după 13 ani de la prăbuşirea podului care a stat în picioare mai bine de 137 de ani, reconstrucţia lui este încă în faza de proiect, de abia în septembrie 2017 semnându-se contractul pentru reabilitarea căii ferate Bucureşti-Giurgiu, inclusiv a podului de la Gradiştea. Autorităţile promit acum că pe el se va putea circula din nou în 2020, dar lucrările efective încă nu au început.

Hidrocentrala neconstruită care a înghiţit milioane de euro

Proiectele din energie reprezintă o altă categorie de promisiuni neonorate. Construcţia hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, judeţul Cluj, sau construirea a două reactoare la centrala atomoelectrică de la Cernavodă sunt numai două dintre proiectele plimbate prin fiecare strategie energetică elaborată de autorităţi după 1990, dar care încă nu au fost realizate. Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti a apărut în 1974, iar din 1994 s-au făcut patru studii de fezabilitate pentru construcţia ei. Proiectul nu a demarat nici astăzi, dar hidrocentrala neconstruită a înghitit până astăzi circa patru milioane de euro, în condiţiile în care Ministerul Energiei încă nu s-a dumirit dacă proiectul este fezabil sau nu. El figurează însă ca proiect strategic în ultima strategie energetică a României, iar ministrul Anton Anton anunţa recent că va urgenta demerarea lui.

Centura capitalei, un proiect cu final încă necunoscut

Bucureştiul este singura capitală a unei ţări membre a Uniunii Europene care încă nu are o centură ocolitoare cu profil de autostradă. Chinul şoferilor care ocolesc Bucureştiul este binecunoscut şefilor de la Transporturi, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a urgenta finalizarea acestui proiect deşi vorbim doar despre 72 de kilometri de şosea. Discuţiile despre acest proiect au început încă din 2005, iar după 13 ani  acesta nu este gata. Autorităţile promit că în 2019 ar fi gata Centura de nord (circa 37 km). În ceea ce priveşte cei 35 de kilometri ai Centurii de sud, aici lucrurile sunt şi mai complicate deoarece lucrările încă nu au început, deşi ele trebuiau finalizate în 2018. Conform Master Planul General de Transport, aprobat de Guvern în 2016, Centura de sud trebuia modernizată la regim de drum expres, pe o lungime de aproape 35 de kilometri, până în 2018.

Multe promisiuni, dar un singur spital de stat construit în 28 de ani

Sistemul medical public este în criză de ani de zile. Lipsa medicilor şi criza permanentă a medicamentelor din spitale, chiar şi a celor mai uzuale, este tabloul care i se înfăţişează oricărui român care are ghinionul de a trece pragul unei unităţi spitaliceşti. În ultimii 28 de ani s-a construit un singur spital, iar un studiu al Ministerului Sănătăţii relevă că 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc sesimsic 1 sau 2. În urmă cu 10 ani ministrul Sănătăţii de la acea vreme, liberalul Eugen Nicolăescu, promitea construirea a zeci de spitale pentru care a comandat şi studii de fezabilitate. În 2015, un alt ministru,  pesedistul Nicolae Bănicioiu, promitea şi el construirea a trei spitale regionale. Totul a rămas doar o frumoasă poveste de adormit electoratul.

Noul pod de la Grădiştea ar trebui dat  în folosinţă în 2020, dar lucrările încă nu au început

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiet pe care autorităţile îl declară strategic, dar după 24 de ani nu ştiu încă dacă este fezabil

Centura ocolitoare a Bucureştiului este cea mai aglomerată şosea din ţară, ea fiind străbătută zilnic de peste 114.000 de maşini

În spitalele de stat din România intri bolnav, dar de multe ori ieşi chiar mai bolnav decât ai intrat din cauza infecţiilor spitaliceşti