Campionii UE: cât plătim să rămânem fără curent

La 11 ani de la începutul procesului de privatizare al distribuţiilor de energie, românii au ajuns să aibă printre cele mai mari tarife la energia electrică raportat la puterea de cumpărare şi multe ore de stat în beznă din cauza deselor avarii la reţele.  Anul trecut, la nivel naţional, consumatorii de energie din România au primit lumină doar de la lumânare circa şase ore, în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene acest indicator a coborât până la 20 de minute. 

Acesta este rezultatul anilor în care statul a asistat impasibil la faptul că investitorii care au preluat aceste societăţi de distribuţie nu şi-au respectat programele de investiţii asumate. Rapoarte Curţii de Conturi au atras atenţia în repetate rânduri că de multe ori aceste investiţii au fost făcute chiar din conturile fostelor societăţi de stat sau din facturile pe care le-au plătit consumatorii români.

308 minute de beznă

„Valorile agregate de ansamblu pentru întreruperile neplanificate sunt cuprinse între 221 de minute pe an pentru Enel Muntenia şi 439 de minute pe an pentru E.ON Moldova, respectiv o valoare medie pe ţară de 308 de minute pe an “, se precizează într-un raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Durata întreruperilor neplanificate în alimentarea cu electricitate este cel mai important indicator care defineşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice.

Creşteri doar la E.ON

Comparativ cu anul 2014 durata întreruperilor neplanificate a fost mai redusă anul trecut cu circa o oră. Singurii care nu au reuşit să-şi îmbunătăţească acest indicativ  anul trecut au fost nemţii de la E.ON, care asigură distribuţia energiei electrice în Moldova. Ei şi-au ţinut abonaţii în beznă 7,3 ore, marcând astfel o creştere cu o jumătate de oră faţă de 2014. „SAIDI neplanificat s-a redus la majoritatea operatorilor de distribuţie în anul 2015 cu excepţia E.ON Moldova. Astfel, SAIDI neplanificat s-a redus la CEZ Oltenia cu 150 de minute, la Electrica Muntenia Nord cu 30 de minute, la Electrica Transilvania Nord cu 80 de minute, la Electrica Transilvania Sud cu 108 minute pe an, la Enel Banat cu 54 de minute, Enel Dobrogea cu 19 minute şi Enel Muntenia cu 4 minute, dar a crescut la E.ON Moldova cu 29 de minute“, potrivit raportului ANRE.

Potrivit studiului anual Doing Business realizat de Banca Mondială, la nivelul anului 2015 timpul estimat pentru realizarea unei noi conexiuni la reţeaua electrică a unui depozit a fost de 182 de zile în România, cu mult peste media regiunii noastre (118.5 zile) şi la costuri mult mai mari, 573,7% din venitul mediu pe cap de locuitor.

Electrificarea rămâne o poveste

La nivel naţional mai sunt aproximativ 100.000 de locuinţe neelectrificate, iar şansele ca becul să se aprindă şi în ele sunt extrem de mici.  Toate guvernele post-decembriste au avut un program de electrificare, dar pentru a-şi salva imaginea au pasat responsabilitatea electrificării companiilor de distribuţie a energiei. Din acest moment programul de electrificare a exclus componenta socială, reducându-se la cea financiară: cost-beneficiu. În 2010 Ministerul Economiei anunţa că va electrifica până în 2012 toate satele din România. În 2012 programul era extins până în 2016 iar costurile erau estimate la un miliard de lei.

Evoluţia tarifele (lei/MWh)

Clienţii casnici      Clienţi non+casnici

An     Preţ fără taxe        Preţ cu taxe Preţ fără taxe

2012  365,24        482,43        361,37        468,37

2013  400,11        581,31        364,45        534,42

2014  412,06        575,07        318,57        455,35

2015  422,81        592,8 321,42        463,83

* Tarifele cuprind TVA, acciza, contribuţia pentru cogenerare şi valoarea certificatelor verzi