Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Șomajul a explodat, iar firmele scot la bătaie un număr infim de posturi, în raport cu numărul românilor fără serviciu, după cum indică datele autorității de resort.
Cele mai multe joburi oferite sunt în domeniul serviciilor de pază și securitate, în timp ce meseriașii cu calificare au puține opțiuni la dispoziție. România se află la coada UE în privința ratei locurilor de muncă vacante, dar pe primul loc la majorarea costului cu angajații. Specialiști în recrutare spun că înainte de alegeri, guvernanții nu vor lua nicio măsură care să detensioneze situația.
Criza COVID-19 și-a pus amprenta asupra pieței muncii. Numărul șomerilor înregistrați a crescut cu 130.000, până la 484.000, în primele șapte luni ale anului.
Iar datele Institutului Național de Statistică (INS) nu includ persoanele aflate în șomaj tehnic, care vor mai beneficia de sprijin numai până la 25 octombrie. Ca urmare a efectelor pandemiei, companiile au suspendat contractele pentru 900.000 de angajați.
Profesorii mai așteaptă
În această situație, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a listat, pe site-ul propriu, 21.604 oferte de joburi. Dintre acestea, peste 2.200 corespund poziției „agent de securitate” și 130 poartă titulatura „paznic”. Alte meserii sunt mult mai puțin căutate. Pentru comparație, conform site-ului citat, inginerii au la dispoziție circa 600 de locuri de muncă libere, șoferii - 400, strungarii - 53, iar pentru profesori există numai 19 posturi.
Aceeași situație o întâlnim și pe portalurile de mică publicitate, unde cei mai mulți dintre angajatori solicită personal pentru serviciile de pază.
Doar Grecia e mai jos
La rata de joburi vacante, ocupăm un loc codaș în UE, după cum relevă datele Eurostat pe al doilea trimestru din 2020. Cel mai prost la acest capitol se situează Grecia, cu o rată de 0,3%, urmată de România, Portugalia, Polonia, Spania, Irlanda (toate cu 0,7%). Media spațiului comunitar este de 1,6%. Cel mai bun rezultat îl înregistrează Cehia (5,4%). Ungaria are un nivel de 2%, iar Bulgaria, de 0,9%.
71 de posturi de brutar oferă ANOFM, de peste 30 de ori mai puține decât cele de agent de securitate.
Butunoiu: Vin alegerile, legea rămâne inflexibilă
„Postul de paznic nu necesită niciun fel de calificare, se află la ultimul nivel din acest punct de vedere, de aceea este foarte ofertat”, a declarat pentru Jurnalul George Butunoiu, specialist în recrutare de personal. El spune însă că angajatorii din piață încă întâmpină probleme.
„Vorbeam zilele acestea cu managerul unei firme de patiserie. Caută lucrători pe care să îi califice, dar nu găsește”, a menționat Butunoiu. Recrutorul consideră că România, și în general țările europene, acuză mai greu șocul COVID-19, „din cauza legislației mai puțin flexibile, care obligă companiile private să facă protecție socială, să dea concedii neplătite, să asigure traininguri, să acorde tot felul de facilități”.
În opinia specialistului, „americanii au o legislație mai permisivă, uitați-vă că la începutul pandemiei, au dat afară zeci de milioane de salariați într-o lună, iar peste trei luni au angajat zeci de milioane”. George Butunoiu crede că anul acesta nu va interveni nicio modificare în România, deoarece „guvernanții nu doresc să ia măsuri impopulare înainte de alegeri”.
Campioni europeni la scumpirea angajaților
România a raportat în al doilea trimestru cea mai mare creștere anuală din UE la costul orar cu forța de muncă, 16,1%, după cum informează Eurostat. Au intervenit majorări de 9,5% în construcţii, 19,8% în industrie şi 17,2% în servicii. Locurile 2 și 3 în clasament sunt ocupate de Portugalia (13,5%) și Lituania (12,4%). Cele mai mari scăderi au fost consemnate de Cipru (8,6%), Irlanda (3,3%) şi Suedia (2,5%). Scumpirea forței de muncă în întreaga Uniune a fost de 4,1%. Ungaria a înregistrat un salt al costului de 12,2%, Bulgaria de 9,9%, iar Polonia de 5,5%.
