x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Piata muncii Războiul între coaching și psihologie

Războiul între coaching și psihologie

de Diana Scarlat    |    03 Aug 2017   •   21:59
Războiul între coaching și psihologie
Sursa foto: shironosov/Getty Images/iStockphoto

Atunci când au de ales între coaching și psihologi, atât angajatorii, cât și angajații se împart în două tabere. Unii preferă metoda de lucru minte-mă frumos și recurg la coaching, alții alerg metodele științifice pe care le folosește un psiholog în diagnoza pentru companie și pentru potențialele probleme din corporație. Dar coachingul a prins pe piață, și un curs care promite să transforme un neștiutor într-un antrenor a ajuns să coste peste 3.000 de euro. Mai mult, piața coachingului s-a dezvoltat pe baza acestor cursuri în urma cărora se emit diplome recunoscute la nivel internațional, iar plătitorii ajung pe liste de experți, fiind luați ca atare de cei care aleg această metodă pentru companiilor lor.

 

Războiul între coaching și psihologie nu a fost început de psihologi, ci de «coachi», care s-au prezentat ca alternativă pozitivă la metodele specialiștilor despre care afirmă, încă din prezentarea serviciilor pe care le prestează, că sunt învechite, dar și menite să trateze oameni bolnavi, în timp ce metodele lor sunt pentru oameni sănătoși. Așa s-au născut și miile de cursuri de dezvoltare personală, de la care mulți pleacă dezamăgiți, dar asta, după ce deja plătesc sume considerabile. Rețeta de formare a unui coach este simplă: se alege un curs internațional, cu prețuri piperate pentru România – între 2.000 și 4.000 de euro, la care se adaugă drumul, cazarea și masa. Pasul doi: se obține diploma cu recunoaștere internațională, dar mai ales intrarea într-o bază de date a lectorilor acreditați. Pasul trei: se face patrea de marketing. Apoi, succesul este garantat, indiferent de pregătirea profesională sau de experiența lectorului, care poate deveni expert în coaching, dezvoltare personală, comunicare sau orice altceva, dacă știe să se promoveze. „Nu mai merge piața fondurilor europene și cred că mă voi înscrie la un curs de coaching, pentru că de aproape un an nu mai am job. Un curs în România nu e foarte avantajos, pentru că, deși e mai ieftin, nu pot intra în bazele de date din care se aleg «coachi» pentru marile companii”, mărturisește Adriana, devenită mai întâi expertă în fonduri europene, în urma unor cursuri de formare, lansate în 2007. După ce a lucrat timp de opt ani ca expert în proiecte europene, transformarea pieței îi cere să se reprofileze, iar domeniul cel mai rentabil acum este dezvoltarea personală, de unde se câștigă foarte bine și în România. Asemenea ei sunt foarte mulți, iar prezentarea ofertei face toți banii.

 

De la teorie, la practică, diferența o fac specialiștii

În practică se întâlnesc și situații hilare, în care cursanții pleacă, pur și simplu, de la un coach, după ce constată că nu le spune nimic interesant. „Am avut o situație, când țineam un curs de dezvoltare personală, bazat pe psihologie, iar la pauză, când cursanții au ieșit pe hol și au început să vorbească între ei, să schimbe impresii, povestind ce auziseră în sală, au venit la noi oameni de la alt curs, tot de dezvoltare personală, care se ținea într-o sală alăturată, și ne-au rugat să-i primim și pe ei, pentru că erau foarte dezamăgiți de ceea ce li se prezentase la cursul la care erau înscriși. Ne-au spus: suntem aici de patru ore, nu am înțeles nimic, nu am învățat nimic, nu ni s-a dat nimic concret. Am ascultat pe cineva care a citit de pe niște slideuri, cu spatele la noi. S-au înscris pe loc, au venit și a doua zi și au fost foarte mulțumiți. Cursul meu include o parte de teorie, apoi sunt puși în anumite situații. Este un curs interactiv. Cursanții știu că sunt jocuri de roluri, dar noi procesăm din această parte de practică anumite elemente, astfel încât ei pot aplica imediat teoria. Cursanții văd că, într-adevăr, în anumite situații, au acele reacții despre care au auzit în partea de teorie”, spune psihologul Leliana Pârvulescu, președinte Zivac Group.

 

Coachingul se bazează pe efectul Placebo

Moda coachingului a cucerit piața românească în 2008, imediat după declanșarea crizei economice. Primii așa-ziși antrenori intraseră pe o piață în plină expansiune, cu doi-trei ani înainte, când firmele își permiteau să facă experimente costisitoare, pentru că aveau bugete mari la dispoziție, dar în criză, coachingul a luat amploare, profitând de debusolarea angajatorilor și a angajaților, în egală măsură. Au venit cu promisiunea unei rețete de succes care să conducă la ieșirea din criza internă și au folosit ca principal atu diferențierea de psihologi, care “tratează oameni bolnavi”. Cât de eficienți sunt acești antrenori, nu se poate spune cu exactitate, dar deja e clar că se pot asemăna cu medicamentele bazate pe efectul Placebo – pacientul se vindecă, prin forța propriului psihic, doar pentru că ajunge să creadă cu tărie că tratamentul va avea efect. În schimb, metodele aplicate de psihologi și-au demonstrat eficiența, în ultimii ani, astfel încât știința reîncepe, timid, dar cert, să recâștige teren, în detrimentul pseudoștiinței, care își demonstrează tot mai mult ineficiența, în piață. „Cursurile noastre se adresează tuturor celor care vor să învețe despre analiză și evaluare comportamentală, cum se comportă omul în anumite situații. Avem cursuri pentru companii, facem diagnoză organizațională, analiză comportamentală, lucrăm foarte mult pe comunicare și avem rezultate, companii care în patru ani au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu peste 40%”, mai spune psihologul Leliana Pârvulescu.

 

CV-uri pline de cursuri inutile

Ceea ce nu știu foarte mulți dintre cei care își trec în CV pseudocursurile absolvite, crezând că vor avea mai mult succes la angajare, este repulsia pe care head-hunterii și angajatorii serioși o simt în fața unei astfel de prezentări. Pe lângă inutilitatea demonstrată a coachingului, mirajul cursurilor i-a atras pe mulți, în ultimii ani, făcându-i să creadă că simpla obținere a unor diplome, la traininguri de două-trei zile, îi ajută să obțină un loc de muncă bine plătit. De fapt, situația este cu totul alta. „Eu n-am auzit vreodată să conteze aceste cursuri, la angajare. Nici nu mă uit pe lista de cursuri, atunci când primesc un CV și n-o face niciun angajator. Dacă se întâmplă să se angajeze cineva după ce face un anumit curs, sunt alte două motive: fie pentru că își face relații în timpul cursului și devine mai vizibil, fie că – și acest lucru este cel mai interesant - după un astfel de curs sau MBA, devine mult mai activ în căutare, depune multe CV-uri și crede că l-a ajutat cursul, dar, de fapt, îl ajută chiar faptul că devine mai activ, mai încrezător în sine, iar ceilalți percep acest lucru. De fapt, noi știm foarte bine că nu este nevoie să dea cineva 3.000 de euro pe un curs de două zile. Dacă vrei să înveți, poți să cumpere câteva cărți și să o faci singur”, explică George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuți head-hunteri din România.

 

La modul general, când vezi că cineva înșiră 10-20 de cursuri, dintre care unele sunt de două-trei zile, nu numai că nu folosește, dar nu face decât să scoată în evindență faptul că omul acela e disperat și singurul avantaj pe care-l are e înșiruirea acelor cursuri, pe care le scoate în față. Unul care își pune un curs de trei zile într-un CV arată că nu a făcut mai mult de-atât. Dacă nu-și pune nimic, măcar poți să te gândești că poate le-a făcut, dar nu le-a trecut în prezentare. George Butunoiu, head-hunter

 

Un coach le explică oamenilor că sunt mai buni decât cred, că trebuie să gândească pozitiv şi astfel vor rezolva problemele, fie ele personale, de cuplu sau ale companiei. Un psiholog face diagnoza companiei, pe baze ştiinţifice, lucrează cu fiecare membru al echipei, face analiză comportamentală, iar la cursurile de dezvoltare personală le explică lucruri pe care le poate demonstra practic.

Experții fără rezultate profesionale

O altă problemă a cursurilor de pe piața românească, referitoare atât la coaching și toate cursurile de dezvoltare personală, cât și la alte domenii în care se face pregătire, perfecționare sau învățare continuă, este cea a lectorilor, pentru că unii dintre ei ajung să predea, pe bani mulți, lucruri pe care nu le-au făcut niciodată. „M-am întrebat și mi-am făcut cruce, de multe ori, pentru că o mulțime de oameni care nu-și mai găsesc locul într-un anumit domeniu devin lectori și consultanți. Oameni care n-ar trebui s-o facă, tocmai pentru că au fost excluși din acel domeniu. Am constatat că succesul lor este bazat doar pe marketing. Dacă ești foarte insistent, îți faci o prezentare bombastică, îți faci un site și trimiți zilnic newslettere, ai șanse. Totul e marketing aici. Marketingul înseamnă 90% din succes. Sunt oameni care fac coaching imediat după terminarea facultății. Sunt oameni care n-au lucrat nimic în viața lor, dar devin cei mai cunoscuți pe coaching, după un timp. Se susțin între ei, dar nu e vina lor, ci a celor care dau bani pe așa ceva”, explică head-hunterul George Butunoiu.

 

×
Subiecte în articol: coaching psihologie