Îl ştim, îl vedem, îl ascultăm şi-i fredonăm şlagărele parcă de-o viaţă. Şi tot parcă de-o viaţă îl cunoaştem, îl considerăm de-al nostru, ne e prieten, mereu aproape. Nu odată l-am aplaudat, l-am admirat, am cântat împreună cu el şi am dansat pe melodiile sale... De fiecare dată zâmbind, l-am văzut mai tot timpul tonic, plin de viaţă, activ, cald… Puţini sunt aceia care îi cunosc cu adevărat viaţa de 80 de ani şi cariera care va marca “Aniversarea 60”. Viaţa lui Alexandru Jula este una de poveste fără de sfârşit cu întâmplări memorabile de multe ori (ne)rostite şi rareori depănate, multe ascunse sau păstrate cu grijă şi evlavie în suflet, altele ascunse în zâmbetu-i blajin şi privirea sa de om bun. Este greu să afli câte i se pot întâmpla unui om într-o…viaţă de om, fie el şi un artist de talia lui Alexandru Jula care mâine împlineşte 80 de ani. Alexandru Jula este el însuşi un model despre cum trebuie să fii, să exişti, să iubeşti oamenii şi muzica şi să te dăruieşti necondiţionat lor. Alexandru Jula este o “lecţie” de morală, de profesionalism, de voinţă şi altruism pentru noi toţi. Alexandru Jula este cea mai frumoasă “poveste de viaţă”. O viaţă de artist.
“Un artist iese la pensie doar atunci când vrea Dumnezeu!”
Un ROMANTIC incurabil
Vedetă veşnic tânără, parcă fără vârstă, Alexandru Jula a dovedit mereu în viaţă, dar şi pe scenă, exuberanţă şi optimism debordante. “Mă face să zâmbesc orice motiv demn de zâmbet. Am luat viaţa aşa cum e, cu bunele şi cu relele. Am ştiut că mereu voi plânge şi voi râde. Am trait şi trăiesc momentul! Cânt, citesc, râd, plâng, mă supăr, mă revol, iar cânt, mă amuz, zâmbesc, mă distrez cu familia şi cu prietenii, călătoresc, cânt şi tot aşa! Adică aşa trece viaţa! Sincer, eu cred că trebuie să-ţi faci mereu de lucru, pentru ca să nu ai timp să mori…” – mărturisea el.
Deşi s-a născut în judeţul Sălaj, la Şimleu - Silvaniei, Alexandru Jula a devenit pentru toată lumea “gălăţeanul nostru”. Este considerat o “legendă” a oraşului în care s-a stabilit, cel care a scris practic “istoria” Teatrului Muzical “Nae Leonard”, dar şi a vieţii artistice de la malul Dunării. Într-o carieră de şase decenii, Alexandru Jula a cântat tot şi de toate. Sute de melodii, de cele mai diverse genuri - muzică pop, disco şi etno, muzică din repertoriul internaţional, cântece de petrecere, romanţe, balade, muzică populară şi muzică pentru copii. Joacă şi în filme muzicale pentru copii, tandemul Dumitru Lupu (scenarist şi compozitor) – Dumitru Cucu (regizor), distribuindu-l în majoritatea producţiilor lor!
CDul (volumul II) al Antologiei “Cântecele noastre, toate”, editat în 2007 de “Jurnalul Naţional”, a fost inaugurat de Alexandru Jula cu celebra “Soţia prietenului meu”, după şlagărul omonim al lui Enrico Macias. Selecţia a reunit atunci cele mai îndrăgite melodii votate într-un referendum naţional şi internaţional de melomani de toate vârstele. Succesul de care s-a bucurat primul volum a determinat “Jurnalul Naţional” să continue restituirea unora dintre cele mai iubite şlagăre ale muzicii uşoare româneşti. Selecţia celor 21 de piese a fost realizată din peste 80 de titluri propuse de cititorii care, provocaţi să desemneze şlagăre emblematice pentru secolul XX, “s-au luptat” zile şi nopţi pentru a-şi impune preferinţele muzicale. Cu numai trei zile înainte de încheierea votului, pe primul loc se afla “Un actor grăbit”, cu Laura Stoica… Le enumerăm, în ordine, doar pentru a realiza dimensiunea şi valoarea aprecierii, a dragostei şi a respectului de care se bucură interpretul “din Galaţi” şi mai ales ce piese şi interpreţi a devansat: “Soţia prietenului meu” (Alexandru Jula), “Un actor grăbit” (Laura Stoica), “Nu-mi lua iubirea” (Angela Similea), “Să nu uităm trandafirii” (Florin Bogardo), “Dragoste la prima vedere” (Ilie Micolov), “ţărăncuţă, ţărăncuţă” (Dan Spătaru), “Romanţă fără ecou” (Mondial), “Ploaia şi noi” (Doina Badea), “E adevărat, iubirea mea” (Mihaela Runceanu), “Cum am ajuns să te iubesc” (Ştefan Bănică), “Te-aşteaptă un om” (Dan Spătaru), “Seara” (Anda Călugăreanu), “Hai, vino iar în gara noastră mică” (Gabriel Dorobanţu), “A căzut o frunză-n calea ta” (Constantin Drăghici), “Noapte de mai” (Mirabela Dauer), “Măicuţă, îţi mulţumesc” (Dan Spătaru), “Hai acasă” (Gil Dobrică), “Eternitate” (George Nicolescu), “Să mori de dragoste rănită” (Angela Similea), “Frunza mea albastră” (Mirabela Dauer) şi “Prieten drag” (Pompilia Stoian).
Duetele Alexandru Jula - Ionel Miron sunt memorabile şi au fost reeditate pentru ultima dată live la Gala Premiilor de Excelenţă organizată la Studioul de Concerte “Mihail Jora” al SRR de Secretarul de Stat, Ion Antonescu. Atunci, Ministerul Culturii şi al Cultelor le-a acordat celor doi artişti care au scris “istoria” Revistei galăţene Diploma de Onoare “pentru contribuţia la promovarea cântecului românesc”.
Alexandru Jula a cântat dintodeauna IUBIREA. Majoritatea pieselor sale a fost dedicată EI, iar succesul nu a întârziat să apară. De fapt, nu a dispărut nici o clipă.
“Acesta readuce din plin amintiri frumoase şi nu prea îndepărtate, ondulaţiile unui glas sinonim cu melancoliile fericite. Alexandru Jula, cântăreţul iubirilor liniştite, calde şi pure ne avertizează o clipă, prin mijloacele şlagărului, cât avem de pierdut refuzându-le şi netrăindu-le. Alexandru Jula, cântăreţul supravieţuirii, ne reaminteşte pentru o clipă că prin muzică şi iubire putem învinge orice”. (albumul “Iubire târzie”, 1999)
La cei 80 de ani, Alexandru Jula se numără printre foarte puţinii artişti cu adevărat “activi”. Neobosit, el înregistrează şi acum piese, editează albume noi, susţine concerte, pleacă în turnee, joacă în filme muzicale, colectează premii şi apare la televiziuni! Cât de iubit este acest artist cu un bun simţ desăvârşit, modest, poate prea modest pentru valoarea sa incontestabilă, au dovedit-o audienţele, dar şi sutele de telefoane, scrisori şi mesaje venite din ţară şi din întreaga lume! La una dintre emisiuni s-a rostit un adevăr incontestabil: “Alexandru Jula a intrat demult în galeria nemuritorilor muzicii uşoare româneşti”.
A lansat atâtea melodii, încât le-a pierdut şirul. Pe o parte, pur şi simplu le-a redescoperit în filmări inedite şi montaje de arhivă ale Televiziunii publice. Ediţia din 5 iunie 2012 a emisiunii “Confesiuni cu IULIANA MARCIUC” (TVR2), unde a fost invitat, a înregistrat un rating record, fiind lider absolut de audienţă al canalelor Televiziunii Române în intervalul orar respectiv. Un “record” asemănător înregistrase cu mai bine de un an în urmă doar actorul Florin Piersic, prieten de-o viaţă al marelui interpret.
Alexandru Jula a avut săptămânal propria emisiune, live, de două ore la TV Galaţi, cu o audienţă de invidiat, acoperind şase judeţe şi Rep. Moldova. În studio au fost invitaţi cei mai valoroşi artişti români, unii revenind o dată, de două ori, chiar şi de trei ori cu aceeaşi mare plăcere. “Pentru a-l cunoaşte cu adevărat pe Alexandru Jula trebuie să-i fii în preajmă la un spectacol şi să fi participat măcar o dată la emisiunea lui de două ore de la TV Galaţi” - declara Octavian Ursulescu pentru “Jurnalul Naţional”, publicaţie care i-a dedicat maestrului o Ediţie de Colecţie însoţită de un CD cu cele mai cunoscute şi îndrăgite piese ale sale. “Cum în cazul meu experienţa s-a repetat de multe ori, pot povesti multe despre acest om extraordinar, a cărui conduită în viaţă şi în muzică ar trebui să servească drept model mai tinerilor confraţi, dar şi celor mai în vârstă. Spre deosebire de aceştia, mereu revendicativi, nemulţumiţi, văzând persecuţii şi marginalizări la tot pasul, chiar dacă adesea aşa este, Alexandru Jula n-a pretins nimănui nimic, a fost modest, discret, <
Dacă am avea un “Hall of Fame”, aşa cum au americanii şi nu numai, numele său s-ar fi regăsit cu siguranţă imprimat aici. Aşa cum ar trebui ca el să fie acela care să deschidă “calea” personalităţilor lumii muzicale româneşti pe deja celebra “Alee a Celebrităţilor” din Bucureşti, unde, deocamdată, li s-a făcut loc, deocamdată, doar actorilor.
Ani buni Alexandru Jula a colindat ţara cu propriul său spectacol pentru copii, materializat în apariţia albumului de succes “Cântaţi cu Bunicu’”, cu piese compuse special pentru el de Dumitru Lupu. O vreme a fost protagonistul unui proiect care i-a dezvăluit încă odată generozitatea, profesionalismul şi colegialitatea: seria de spectacole “Alexandru Jula şi prietenii” de la Teatrul Muzical “Nae Leonard” din Galaţi, unică prin longevitate, concept, invitaţi. Aici au fost prezente toate marile valori ale muzicii uşoare, muzicii populare şi ale umorului. Unii au fost chiar de mai multe ori. De pildă, regretaţii Dan Spătaru şi Gil Dobrică au susţinut pe scena gălăţeană ultimele lor recitaluri... Însă, ca orice lucru bun, autentic şi valoros, acest proiect a trebuit să dispară. Asemeni emisiunii de televiziune.
Dacă ar fi locuit în Bucureşti, toate poate că toate realizările sale, ar fi fost mult mai cunoscute şi popularizate, dar important este că “Bunicu’ Jula” nu se lasă! Pentru că a fost, este şi va rămâne artistul care şi-a pus viaţa în slujba muzicii.
A imprimat peste 300 de piese, deşi acum nu le mai ştie exact numărul. A pus suflet în fiecare melodie. Şi asta se aude, se simte, se vede, se trăieşte...”Cred că toţi artiştii din ţara asta ar trebui să ştie un lucru, neplăcut, dar dureros de adevărat. Nu poţi trăi doar din ce-ai fost! Atât cât se poate, nu trebuie să depui armele. Un artist iese la pensie doar atunci când vrea Dumnezeu! Dacă aş renunţa la activitatea mea de fiecare zi, cred că aş muri foarte repede”.
Text de Oana Georgescu, jurnalist, scriitor
autoarea cărţii “Alexandru Jula, ultimul ROMANTIC”
Colecţia “Artele Spectacolului”, Grup Editorial “Pro Univeritaria”