Astăzi e ziua ta, Anastasia Lazariuc

Laureată a multor concursuri şi festivaluri din fosta Uniune Sovietica, Artistă Emerită a Republicii Moldova, Anastasia Lazariuc împlineşte sâmbătă 60 de ani. Îi urăm “La mulţi ani!”.

“Bucuraţi-vă de-un cântec, de-un amurg cu flori de tei, bucuraţi-vă o viaţă de lumina dragostei!”
“Îmi trăiesc viaţa simplu, firesc, sperând că lumea va deveni mai bună. Îmi trăiesc zilele cu paşi mici, încercând să fiu de folos, să realizez, cât se poate, lucruri benefice. Dau curs invitaţiilor, celor ce mă solicită pentru spectacole şi evenimente private. Din păcate, unele se suprapun şi regret că nu le pot onora pe toate. Împărtăşesc clipe de fericire şi dezamăgire alături de cei care mă înţeleg şi mă acceptă aşa cum sunt.
De când mă ştiu, muzica mi-a curs prin vene. Tot muzica m-a purtat pe aripile ei în viaţă. Ea mi-a fost leacul de vindecare pe parcursul vieţii şi tot prin ea mi-am trăit fericirea. Pentru cei ce cred că ştiu totul despre mine din tabloide, aş vrea să ştie că sunt un om ca toţi oamenii, care se confruntă cu aceleaşi situaţii din viaţă, care râde şi plânge, visează şi speră.
A fi artist astăzi, în România, înseamnă uneori să pluteşti împotriva cursului apei, să ai răbdare până la epuizare. Atâta timp cât nu eşti difuzat, nu exişti, ori asta se întâmplă cu cei ce cântă genul de muzică pe care îl reprezint şi eu.
Din păcate pentru mine, din fericire pentru alţii, târziu am aflat că ar fi trebuit să mă iubesc mai mult pe mine decât pe cei pentru care, uneori, m-am sacrificat, iubindu-i.
Ca orice artist, am avut parte de premii şi titluri, dar cred că cel mai râvnit şi important premiu rămâne admiraţia publicului, care total dezinteresat te place sau nu. Am avut norocul să colaborez cu poeţi şi compozitori ca Grigore Vieru, Ion Aldea Teodorovici, Petre Teodorovici, Eugen Doga şi alte multe colaborări, ce au creat piese care au rezistat în timp şi sunt cerute şi azi de ascultători. Păcat că în România nu se difuzează asemenea gen de muzică.
Nu pun preţ pe numărul anilor, mă simt tânără în suflet şi asta contează. «Ca un copil aştept dimineaţa,/ Până la lacrimi mi-e dragă viaţa...» (versuri din piesa cu care m-am lansat, Grigore Vieru). Privind în urmă, sunt mândră de anii mei şi oricând aş lua-o de la capăt, cu toate furtunile şi bucuriile prin care am trecut. Nu regret nimic!
«Bucuraţi-vă, prieteni, de prieteni şi de fraţi,/ Bucuraţi-vă de-un nume ce vi dat ca să-l purtaţi,/ Bucuraţi-vă de-un cântec, de-un amurg cu flori de tei, /Bucuraţi-vă o viaţă de lumina dragostei!!!» (versuri Dumitru Matcovschi, piesă interpretată de mine)”