Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muzeul Naţional al Ţăranului Român deschide joi, 11 septembrie 2014, ora 18, expoziţia “Găteala capului”. Organizată în colaborare cu Muzeul Naţional Astra din Sibiu, în Sala Tancred Bănăţeanu, expoziţia “Găteala capului”, deschisă la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, prezintă acoperitorile de cap pentru femei şi bărbaţi având drept criterii grupele de vârstă şi categoriile de stare civilă şi materială.
Acoperământul capului se constituie într-una dintre cele mai semnificative componente ale costumului popular de femeie şi de bărbat atât prin implicaţiile sale sociale şi etice în societate, cât şi prin frumuseţea şi valoarea artistică a fiecărei piese componente.
O îndelungată experienţă umană, decurgând din firescul vieţii cotidiene, dar şi din înclinaţia spre frumos a semenilor noştri este puternic reflectată şi în marea diversitate a gătelilor pentru cap care au marcat, în cadrul colectivităţii săteşti, distincţii, fie în planul stării civile şi ale categoriilor de vârstă, fie în cel al stării sociale şi materiale, afirmându-se cu deosebire în momentele sărbătoreşti de peste an sau în cele legate de ciclul vieţii (nunta).
De asemenea, expoziţia evidenţiază legătura directă între găteala capului, pieptănătură şi podoabele purtate de fete şi feciori, pe de o parte, şi de neveste, femei bătrâne şi bărbaţi, pe de altă parte.
Publicul poate admira toate categoriile de acoperitori cu care femeia “se înveleşte” în diferite zone ale ţării: cu ştergar sau mânăştergură (ca în Moldova), cu pomeselnic (precum în Ţara Oltului), cu chindeu de cap (ca în Orăştie), cu prăboada (ca în Ţara Haţegului), cu hobot (ca în Apuseni), cu păuniţe (ca în Năsăud), cu pânzătura (ca în Maramureş), cu “tas” (ca în Dobrogea)...
Începând cu sec. al XVIII-lea, odată cu pătrunderea borangicului la sate, ştergarele au început să fie înlocuite cu marame (mai ales la costumul de sărbătoare ale femeilor) aşa ca în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (în sud) sau în unele părţi din Ţara Bârsei.
Din expoziţie nu lipsesc “vălitorile” purtate de femei în zona Târnavelor, cepsele “cu coarne” ale femeilor din Haţeg, conciul din bani de argint al bănăţencelor, precum şi năframele industriale, care au pătruns în costumul femeiesc încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea datorat extinderii comerţului rural care a inclus şi produsele unor fabrici din zonele vecine.
Expoziţia prezintă şi o altă piesă importantă inclusă în categoria acoperământului de cap: pălăria, purtată atât de femei cât şi de bărbaţi. Lucrate din postav sau pâslă dar şi din pai, pălăriile erau purtate de fete, direct pe păr, iar de neveste peste ştergar, împodobite cu flori, panglică sau cu “struţuri” (cununi de flori, pene etc.).
Spectaculoase pentru public sunt şi cele două modalităţi de acoperământ a capului la bărbaţi: căciula purtată în anotimpul rece şi pălăria, purtată vara. Bărbaţii nu umblau cu capul descoperit. Este ştiut faptul că în satul tradiţional bărbaţii ieşeau “în lume” cu capul descoperit doar atunci când purtau doliu.
Sunt prezentate în expunere căciulile ţuguiate (“moţate”) din Pădureni, Haţeg şi Hunedoara, cele cu ţarc purtate în Câmpia Dunării, căciulile de Banat şi Haţeg asemănătoare cu ale dacilor “tarabostes”, cuşmele “rotilate” de Maramureş şi Oaş, căciulile “mocăneşti” din Sibiu, Sebeş ori Bran, pălăriile din pâslă cu borurile de diferite lăţimi, pălăriile vânătoreşti sau păl“Găteala capului” – expoziţie la Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Muzeul Naţional al Ţăranului Român deschide joi, 11 septembrie 2014, ora 18, expoziţia “Găteala capului”. Organizată în colaborare cu Muzeul Naţional Astra din Sibiu, în Sala Tancred Bănăţeanu, expoziţia “Găteala capului”, deschisă la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, prezintă acoperitorile de cap pentru femei şi bărbaţi având drept criterii grupele de vârstă şi categoriile de stare civilă şi materială.
Acoperământul capului se constituie într-una dintre cele mai semnificative componente ale costumului popular de femeie şi de bărbat atât prin implicaţiile sale sociale şi etice în societate, cât şi prin frumuseţea şi valoarea artistică a fiecărei piese componente.
O îndelungată experienţă umană, decurgând din firescul vieţii cotidiene, dar şi din înclinaţia spre frumos a semenilor noştri este puternic reflectată şi în marea diversitate a gătelilor pentru cap care au marcat, în cadrul colectivităţii săteşti, distincţii, fie în planul stării civile şi ale categoriilor de vârstă, fie în cel al stării sociale şi materiale, afirmându-se cu deosebire în momentele sărbătoreşti de peste an sau în cele legate de ciclul vieţii (nunta).
De asemenea, expoziţia evidenţiază legătura directă între găteala capului, pieptănătură şi podoabele purtate de fete şi feciori, pe de o parte, şi de neveste, femei bătrâne şi bărbaţi, pe de altă parte.
Publicul poate admira toate categoriile de acoperitori cu care femeia “se înveleşte” în diferite zone ale ţării: cu ştergar sau mânăştergură (ca în Moldova), cu pomeselnic (precum în Ţara Oltului), cu chindeu de cap (ca în Orăştie), cu prăboada (ca în Ţara Haţegului), cu hobot (ca în Apuseni), cu păuniţe (ca în Năsăud), cu pânzătura (ca în Maramureş), cu “tas” (ca în Dobrogea)...
Începând cu sec. al XVIII-lea, odată cu pătrunderea borangicului la sate, ştergarele au început să fie înlocuite cu marame (mai ales la costumul de sărbătoare ale femeilor) aşa ca în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (în sud) sau în unele părţi din Ţara Bârsei.
Din expoziţie nu lipsesc “vălitorile” purtate de femei în zona Târnavelor, cepsele “cu coarne” ale femeilor din Haţeg, conciul din bani de argint al bănăţencelor, precum şi năframele industriale, care au pătruns în costumul femeiesc încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea datorat extinderii comerţului rural care a inclus şi produsele unor fabrici din zonele vecine.
Expoziţia prezintă şi o altă piesă importantă inclusă în categoria acoperământului de cap: pălăria, purtată atât de femei cât şi de bărbaţi. Lucrate din postav sau pâslă dar şi din pai, pălăriile erau purtate de fete, direct pe păr, iar de neveste peste ştergar, împodobite cu flori, panglică sau cu “struţuri” (cununi de flori, pene etc.).
Spectaculoase pentru public sunt şi cele două modalităţi de acoperământ a capului la bărbaţi: căciula purtată în anotimpul rece şi pălăria, purtată vara. Bărbaţii nu umblau cu capul descoperit. Este ştiut faptul că în satul tradiţional bărbaţii ieşeau “în lume” cu capul descoperit doar atunci când purtau doliu.
Sunt prezentate în expunere căciulile ţuguiate (“moţate”) din Pădureni, Haţeg şi Hunedoara, cele cu ţarc purtate în Câmpia Dunării, căciulile de Banat şi Haţeg asemănătoare cu ale dacilor “tarabostes”, cuşmele “rotilate” de Maramureş şi Oaş, căciulile “mocăneşti” din Sibiu, Sebeş ori Bran, pălăriile din pâslă cu borurile de diferite lăţimi, pălăriile vânătoreşti sau pălăriile din pai de Oaş, Sălaj şi Codru.
În expoziţie, puteţi admira şi cea mai spectaculoasă dintre pălării – cea cu garnitură din pene de păun din Năsăud, purtată doar de feciori – aşa numita pălărie “cu roată”.
Găteala capului este însă un domeniu al civilizaţiei satului tradiţional care are şi un pronunţat caracter multicultural. De aceea, în expoziţie, publicul va putea vedea şi găteli de miri şi mirese ale germanilor, maghiarilor ori polonezilor din România, cum sunt: bortenul şi căiţa (scufie brodată) pentru femeile săsoaice, parta, purtată de femeile unguroaice, şi korona (sau wieniec) – cununa de mireasă poloneză.
De mare interes este şi atelierul de pălărier în care personajul central este nea’ Nicu Zdârcă, celebrul meşter din Pasajul Englez, unul dintre ultimii meşteri care mai lucrează pălării bărbăteşti, pe care îi mai au Bucureştii.
Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până pe 16 noiembrie 2014, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.
ăriile din pai de Oaş, Sălaj şi Codru.
În expoziţie, puteţi admira şi cea mai spectaculoasă dintre pălării – cea cu garnitură din pene de păun din Năsăud, purtată doar de feciori – aşa numita pălărie “cu roată”.
Găteala capului este însă un domeniu al civilizaţiei satului tradiţional care are şi un pronunţat caracter multicultural. De aceea, în expoziţie, publicul va putea vedea şi găteli de miri şi mirese ale germanilor, maghiarilor ori polonezilor din România, cum sunt: bortenul şi căiţa (scufie brodată) pentru femeile săsoaice, parta, purtată de femeile unguroaice, şi korona (sau wieniec) – cununa de mireasă poloneză.
De mare interes este şi atelierul de pălărier în care personajul central este nea’ Nicu Zdârcă, celebrul meşter din Pasajul Englez, unul dintre ultimii meşteri care mai lucrează pălării bărbăteşti, pe care îi mai au Bucureştii.
Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până pe 16 noiembrie 2014, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.
Citește pe Antena3.ro
