Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul trecut, câteva studente de la Arta Actorului (UNATC) au fost impresionate de un text găsit într-un volum: “Yom Kippur” (Ziua Ispăşirii) scris de apreciata actriţă şi scenaristă israeliană Hanna Azoulay-Hasfari, în traducerea Adei-Maria Ichim. Ele şi l-au dorit pentru spectacolul de licenţă, în 2012, fiind ajutate de profesorul lor Alexandru Jitea. Apoi s-a realizat un spectacol pe o scenă profesionistă, la Teatrul Evreiesc de Stat (TES), cu aceleaşi fete, deja actriţe, personajele fiind interpretate de Aneea Opriş/ Aurora Păunescu, Alexandra Fasolă/ Raluca Aprodu, Mihaela Velicu, Denisa Dogaru, cu participarea actriţelor Maia Morgenstern/ Dorina Păunescu. Regia a semnat-o tot Alexandru Jitea.
Prezentat de curând, spectacolul a plăcut publicului şi a plăcut, după cum ne-a mărturisit chiar ea, autoarei, care a acceptat invitaţia conducerii TES (director Maia Morgenstern) să vină la premieră. A fost şi la repetiţia din ziua ce a precedat premiera, iar Alexandru Jitea, care a făcut mici schimbări pe text, scurtându-l totodată, căci i s-a părut lung pentru un spectacol fără pauză, cu actriţe aflate la început de carieră, a rămas mulţumit că Hanna Azoulay-Hasfari nu a avut obiecţii în acest sens. Dar autoarea le-a vorbit de nişte amănunte specifice tradiţiei şi religiei pe care nici regizorul şi nici actriţele nu aveau de unde să le ştie, mai ales referitor la rugăciunile de ziua Yom Kippur sau la ritualul aprinderii lumânărilor, la baticurile puse pe cap la această sărbătoare.
Nu i-a fost uşor cu acest text nici regizorului, nici actriţelor care au păşit în meserie. Intenţia era de la început ca “în evidenţă să iasă fetele”, după cum menţiona Jitea, care remarca faptul că textul este scris mai degrabă ca un scenariu de film, cu indicarea locurilor în care se întâmplă acţiunea. Şi atunci, în exerciţiul de şcoală, fiind vorba de un spectacol de licenţă, a mers pe actorie, nedorind să creeze spaţii “cu schimbări de lumină sau altceva”. A continuat, în acelaşi mod, static, şi pe scena de la TES.
Textul pe care au pus atâta preţ fetele vorbeşte despre patru surori. Ele sunt nevoite, în ajunul zilei de Yom Kippur (zi sfântă pentru israelieni, când trebuie să stea în casă 24 de ore), să se adune toate în casa părintească, pentru că sora cea mai mică le anunţase pe cele trei surori mai mari că mama lor a plecat de acasă şi nu ştie încotro a luat-o.
Mult timp surorile nu s-au văzut şi nu şi-au vorbit. În căutarea răspunsului “Unde ar putea fi mama?” se desluşesc nuanţe ale caracterului fiecăreia dintre surori. Toate patru se deosebesc radical. Aflăm că mama era foarte diferită cu fiecare dintre ele. Dragostea maternă a celei care le-a dat naştere era diferită de dragostea maternă de care dau dovadă, bunăoară, trei dintre surori. Se descopăr drame pe care le-au trăit fiecare în parte în familie, dar şi drame pe care le trăiesc în prezent, nefiind împreună. Discuţiile aprinse, replicile tăioase conduc la descoperirea multor adevăruri. De fapt, mama lor, care cu siguranţă le-a iubit pe toate, în felul ei, a dorit ca fiicele ei, mature acum, să se întâlnească de Ziua Ispăşirii, să fie împreună, să-şi ceară iertare între ele. Iar ea, mama, s-a întors la rădăcinile sale, într-o localitate din Maroc, unde mai avea o soră rămasă singură. A plecat să fie împreună de sărbătoarea mare a evreilor.
Surorile îşi cer iertare una alteia: poate pentru că aşa trebuie conform credinţei; poate pentru că au înţeles nişte lucruri esenţiale din viaţa trăită până acum; poate pentru că au întrevăzut, prin această lecţie dată de mama că un alt început se poate contura.
Să transmiţi emoţia de pe scenă spectatorilor, care la final pleacă înduioşaţi, e o performanţă actoricească. Şi asta o fac tinerele actriţe din “Yom Kippur” în primul lor spectacol pe scena profesionistă!
