Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Portretul Mariei Tănase realizat pe peliculă de regizorul Laurenţiu Damian a fost considerat de tovarăşi “decrepit”.
Portretul Mariei Tănase realizat pe peliculă de regizorul Laurenţiu Damian a fost considerat de tovarăşi “decrepit”.
O incursiune în lumea supravieţuitorilor apropiaţi Mariei Tănase,
un portret creionat din memoria colectivă. Asta s-a dorit şi a fost filmul “Maria
Tănase”, realizat de regizorul Laurenţiu Damian în 1986, la Studioul Alexandru
Sahia. “Imaginea Mariei era proiectată prin mărturiile celor care au cunoscut-o
îndeaproape. Printre ei, Gică Petrescu, actriţa Aurora Şotropa, compozitorul
Henry Mălineanu, sora Aurelia Tănase, «rivala» Ioana Radu, şoferul personal al
Mariei. Erau oameni din medii şi cu preocupări diverse. Fiecare intervievat mă
trimitea la un altul care mi-ar putea povesti. A rezultat un documentar de 46
de minute”, îşi aminteşte regizorul.
CENZURA. Cum a
pornit ideea? De la un plan tematic la Sahia, alimentat de lipsa mărturiilor
video despre marea cîntăreaţă. Doar patru înregistrări existau în arhivă: două
concerte, cîntecul “La Moşi” şi înmormîntarea. “Sentimentul era de o lume
care dispare, de o lume abandonată, la fel ca Maria”, povesteşte Damian. Prin
filmul lui ar fi vrut să o salveze pe artistă de la uitarea totală. Dar... nu a
avut “norocul” de a fi aprobat pentru proiecţia în cinematografe. “A fost
vizionat de peste 50 de ori în şase luni. De fiecare dată mi s-a spus că e
interesant, dar tot refuzat a fost. Aslep, proiecţionistul de la Sahia, nici
nu mai putea lipi pelicula cu bandă adezivă de cîte ori fusese tăiat şi
derulat”.
PEDEAPSA. “Vreţi
să auziţi cum a sunat motivaţia oficială de refuz? «Filmul aduce un mare
deserviciu privighetorii cîntecului românesc, prezentînd o imagine decrepită
a acesteia. Este un film sumbru, cu oameni bătrîni şi bolnavi care vorbesc
despre Maria Tănase, în loc să prezinte lanuri de grîu şi cîmpuri înverzite
deasupra cărora să cînte privighetorile.» Semna tov. Dulea”, rememorează
Laurenţiu Damian. Pentru îndrăzneala sa, regizorul de la Sahia a fost
retrogradat şase luni, oferindu-i-se un post de electrician.
“Am fost nevoit să încropesc
din resturi un film de opt minute, «Scrisoarea Mariei Tănase», care s-a
bucurat de mare succes la Festivalul de Film de la Costineşti. Filmul original,
refuzat de 50 de ori de cenzură, a putut fi văzut la cinema abia după ’90”
Laurenţiu Damian, regizor
